EXERCITO, ERGO SUMEcuaþiile reacþiilor ºi semireacþiilor în ansamblu pentru procesul dat vor fi:t 0Ecuaþia disocierii: KOH → K + + OH - 4la cat. la anod<strong>Pro</strong>cesul de la catod: K + + 1ç → K 0 4 4<strong>Pro</strong>cesul de la anod: 4OH - → O 2↑+ 2H 2O↑+ 4ç 1Ecuaþia molecularã:electroliza4KOH 4K + O 2↑ + 2H 2O↑topiturã pe catod pe anodUtilizarea la lecþiile de chimie a algoritmului descris s-a soldat cu rezultate bune: a crescut numãrul de elevi cu unrandament ºcolar avansat; majoritatea elevilor au putut scrie ecuaþiile reacþiilor proceselor electrochimice în cadrulelectrolizei substanþelor ºi au înþeles esenþa proceselor de pe electrozi.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Durupty, A., Durupty, O.,Chimie 1-re S, Hachette livre, Paris,1998.2. ãtu, S., Jinga,I., Învãþarea eficientã a conceptelor fundamentale de chimie, Editura Corint, Bucureºti, 1999.3. ãtu, S., Metodica predãrii chimiei în liceu, Editura Corint, Bucureºti, 1998.4. ryer, M., Predarea ºi învãþarea creativã, Editura Uniunii Scriitorilor, Chiºinãu, 1996.5. Homcenco, G., Homcenco, I., <strong>Pro</strong>bleme de chimie, Editura Lumina, Chiºinãu, 1997.6. Isac, V., º.a., <strong>Pro</strong>bleme la chimie, Editura Lumina, Chiºinãu, 1995.7. Kudriþcaia, S.,Veliºco, N., Chimie, Manual pentru cl. a X-a, Editura ARC, Chiºinãu, 2002.8. Moise, C., ,,Algoritmizarea” în tehnologia procesului educaþional, în Vãideanu, G., (coord.) Pedagogie,Ghid pentru profesori, vol.2, Editura Universitãþii ,, Al. I. Cuza”, Iaºi, 1986.9. Neniþescu, C., Chimie generalã, Editura Tehnica, Bucureºti, 1967.10. Ãëèíêà, Í., Îáùàÿ õèìèÿ, Ëåíèíãðàä, 1981.11. Äèêåðñîí, Ð., Ãðåè, Ã., Õåéò, Äæ., Îñíîâíûå çàêîíû õèìèè, Èçäàòåëüñòâî Ìèð, Ìîñêâà, 1982.12. Êîëüäèö, Ë., Àíîðãàíèêóì, Èçäàòåëüñòâî Ìèð, Ìîñêâà, 1984.<strong>Pro</strong>iectul – metodã alternativã de evaluareîn cadrul orelor de geografieTrãim într-o perioadã cînd ni se cere sã acceptãmtransformarea ºi sã acþionãm în conformitate cu exigenþeleacesteia. În concepþia filozofului ºi pedagogului francezGaston Bergher, o educaþie bunã presupune menþinereaprospeþimii intelectuale sub forma unor vii dorinþe de adescoperi, de a cerceta, de a studia ºi inventa, de a realiza,a valorifica. Aceste cerinþe impun nevoia de perfecþionarecontinuã a învãþãmîntului, în vederea pregãtirii adecvatea tînerei generaþii pentru viaþã.Sporirea nivelului de asimilare a cunoºtinþelor are labazã interferenþa celor trei activitãþi: predare-învãþareevaluarece se desfãºoarã simultan ºi asigurã eficienþãdoar în cazul în care formeazã un tot întreg.<strong>Pro</strong>cesul de evaluare permite confruntarea unuirezultat cu un obiectiv ºi se impune ca o necesitate,reflectînd calitatea actului de predare-învãþare.Dintre multiplele metode de evaluare mã voi referi lacea a proiectului care reprezintã o activitate de aprecieremai amplã ºi pe care o practic la lecþiile de geografie dejade trei ani. Utilizarea acesteia mi-a permis sã le dezvoltdiscipolilor mei spiritul de mici întreprinzãtori, puterea deconvingere, facultatea de a comunica ºi simþul responsabilitãþii,abilitatea de a participa la negocieri ºi de a adoptasoluþii, capacitatea de a lua decizii, spiritul combatant.Realizarea proiectului începe în clasã, prin anunþareatemei, definirea sarcinii propuse. Asupra lui se lucreazãacasã, pe parcursul a cîtorva zile, sãptãmîni sau chiar luni.De exemplu, în clasa a XII-a, la tema: ,,Situaþia ecologicãa oraºului Chiºinãu”, elevii au acumulat, timp de trei luni,informaþii concrete, date statistice, au efectuat sondajede opinii, toate prezentate sub formã de rapoarte ºi filmedocumentare de scurt metraj. iecare membru al echipeia fost responsabil de un obiectiv al proiectului.Pentru implementarea ºi prezentarea la nivel arezultatelor, elevii primesc indicaþii cum sã procedeze încazuri dificile, sînt învãþaþi cum sã-ºi atingã scopul.Realizarea proiectului implicã urmãtoarele etape:1. Identificarea unei probleme.2. Culegerea, organizarea, prelucrarea ºi evaluareainformaþiilor legate de problema sau tema aleasã.76ALGORITMIZAREA SCRIERII ECUAÞIILOR REACÞIILOR CHIMICE LA TEMA “ELECTROLIZA”
EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unui set de soluþii posibile aleproblemei.4. Evaluarea soluþiilor ºi selectarea celei mai bunevariante.<strong>Pro</strong>blemele ecologice ale oraºului Chiºinãu, depistatede elevi, au fost urmãtoarele:1. Situaþia ecologicã deplorabilã a rîului Bîc ºi abazinelor acvatice din parcul sectorului Rîºcani.2. Transportul ºi influenþa lui asupra mediului dincapitalã.3. Parcurile ºi viitorul lor.4. Gunoiºtile – problemã stringentã a municipiuluiChiºinãu.iecare echipã ºi-a prezentat proiectul începînd cuexplicarea emblemei, motto-ului, continuînd cu evaluareainformaþiilor, prezentarea filmului, elaborarea soluþiilor,demonstrîndu-ºi astfel cunoºtinþele ºi aptitudinile. <strong>Pro</strong>punîn continuare cîteva fragmente din proiectele elevilor:Echipa ,,PROverde”, avîndu-l ca raportor pe CãtãlinMacovei, a informat clasa despre situaþia ecologicã aparcului din sectorul Rîºcani cu derularea materialuluivideo. <strong>Pro</strong>iectul de îmbunãtãþire ºi salubrizare a parculuia inclus ºi un buget. Acþiunile preconizate au vizat:– restabilirea bãncilor ºi instalarea urnelor pentrugunoi;– amenajarea izvoarelor;– reparaþia WC-ului;– amenajarea spaþiilor destinate sportului.Echipa ,,Pic Curat”, reprezentatã de Cristina ilimon,a abordat problema ecologicã a rîului Bîc. Membriiacesteia au efectuat un ºir de vizite de studiu în scopulidentificãrii surselor de poluare (octombrie-noiembrie, pesegmentul dintre podul din str. Ismail ºi podul din str.Botanica pe o lungime de 5 km), depistînd 25 de þevi dincare se revarsã mai multe deºeuri. Majoritatea sîntamplasate pe malul stîng al rîului, unde activeazã cîtevaîntreprinderi industriale: Combinatul de Tutun,Combinatul de Cereale, Uzina de beton armat nr. 4 º. a.Gunoiºtile sînt frecvent întîlnite pe ambele maluri alerîului, elevii gãsind un numãr impunãtor de anvelopeuzate, sticle de unicã folosinþã, pungi de polietilenã, animalemoarte etc. Pe segmentul dintre podul din str. CaleaOrheiului ºi cel din str. Ismail au fost depistate 22 de þevi,6 gunoiºti ºi 5 spãlãtorii auto neautorizate (dovezile aufost înregistrate pe caseta video).Echipa a propus urmãtoarele mãsuri de ameliorare:1. Iniþierea unor ore ecologice, seminarii cu participareaelevilor, pãrinþilor ºi a tuturor persoanelorce vor sã schimbe situaþia rîului Bîc.2 Cooperarea cu autoritãþile locale, în vederea îmbunãtãþiriicalitãþii apei ºi sancþionãrii tentativelor depoluare a acesteia.3. Organizarea ºi desfãºurarea de cãtre administraþiapublicã a unor zile de salubrizare a rîului Bîc cuparticiparea localnicilor.4. Monitorizarea situaþiei ecologice a rîului Bîc decãtre autoritãþile locale ºi o comisie creatã deministerul de resort.A treia echipã a venit cu motto-ul: ,,Gunoiul rãmîneacelaºi, doar mãtura îºi schimbã preþul”. În perioadaoctombrie 2004-martie 2005, membrii ei au efectuat un ºirde controale în oraº ºi suburbii, depistînd 27 de gunoiºtineautorizate cu o suprafaþã de 4.729 m 2 ºi peste 600 m 3 dedeºeuri. Elevii au descoperit în sectorul Centru 6 gunoiºtispontane, de diferitã origine: menajere, de construcþieetc., cele mai poluate fiind zonele din preajma strãzilor:Pietrarilor, Costiujeni, Lermontov, Striºca. În sectorulBotanica au depistat 5 gunoiºti neautorizate concentrateîn special în preajma cãii ferate, în sectorul Rîºcani – 5gunoiºti, cele mai poluate fiind zonele din preajmastrãzilor Doina, Carierei ºi Hipodromului; în sectorulBuiucani – 5 gunoiºti neautorizate, cele mai mari fiind pestr. Calea Ieºilor, în parcul silvic Buiucani ºi str.Vatra; însectorul Ciocana – 6 gunoiºti spontane, cele mai poluatefiind zonele de la intersecþia strãzilor N.Milescu-Spãtarulºi Bucovina, care ocupã cca 3 ha, precum ºi din preajmastrãzilor Varniþa, Uzinelor ºi Coloniþa. Într-o stare gravãse aflã punctele de colectare a gunoiului din vecinãtateablocurilor locative, care pot deveni potenþiale focare deboli infecþioase. S-au propus urmãtoarele acþiuni deameliorare:1. Organizarea unor grupuri de elevi voluntari carear desfãºura o campanie de informare ecologicã apopulaþiei.2. Colectarea de cãtre locuitori a deºeurilor (pungide polietilenã, sticle de masã plasticã, hîrtie, sticle)în tomberoane separate pentru reciclarea lor.3. Organizarea ºi desfãºurarea de cãtre autoritãþilelocale a zilei de salubrizare (în fiecare lunã).4. Instalarea mai multor urne la punctele de colectarea gunoiului menajer.Evaluarea activitãþii elevilor presupune din parteaprofesorului discernãmînt, obiectivitate. N-a fost dificilsã apreciez rezultatele obþinute, deoarece m-am condusde urmãtoarele criterii:– adecvarea metodelor de lucru, a materialelor ºimijloacelor didactice la scopurile propuse;– calitatea produselor elaborate;– modul de prezentare a raportului final;– gradul de implicare al participanþilor.Elevii au muncit foarte mult, întrucît au crezut înforþele proprii ºi s-au ghidat de convingerea cã vor aveasucces.Nina GHERGHELEGIU,Liceul “M. Kogãlniceanu”, mun. Chiºinãu<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006PROIECTUL – METODà ALTERNATIVà DE EVALUARE ÎN CADRUL ORELOR DE GEOGRAIE77
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18:
EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20:
EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22:
EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24:
EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e