Nr. 36-37 - Pro Didactica

UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea psihologicã cãtre ºcoalã –fundamentul succesului ºcolar al copiilor cutulburãri de limbajUnele aspecte fundamentale ale pregãtirii psihologicecãtre ºcoalãPractica a demonstrat cã nereuºita la învãþãturã a elevilorºcolii primare este determinatã de slaba pregãtire psihologicãpentru instruire instituþionalã. Depistarea la timp aunei asemenea imaturitãþi permite depãºirea ei încã dinperioada preºcolarã. iecare copil se dezvoltã în modindividual; ajungînd la vîrsta ºcolarã el posedã un anumitset de cunoºtinþe, priceperi. Intrarea acestuia în ºcoalãconstituie un moment crucial în viaþa sa, dat fiind statutulºi rolul de elev, natura relaþiilor cu adulþii ºi colegii, noutateacondiþiilor de activitate ºi, mai ales, specificul învãþãrii –act complex ce angajeazã dintr-o perspectivã ineditã întreagasferã a vieþii sale psihice, diferitele structuri anatomomorfologice,cunoºtinþele ºi deprinderile cãpãtate anterior.Pregãtirea psihologicã pentru instruirea în ºcoalã nureprezintã o temã nouã ºi a fost abordatã pe larg de mulþicercetãtori. Sînt stabilite urmãtoarele aspecte ale maturitãþiiºcolare: intelectualã, social-emoþionalã, volitivãºi motivaþionalã.Maturitatea intelectualã cuprinde particularitãþi aledezvoltãrii perceptive, cum ar fi: evidenþierea unui obiectdintr-un întreg; concentrarea, transferarea ºi distribuireaatenþiei; gîndirea analiticã, exprimatã prin abilitatea de aînþelege legãturile de bazã între fenomene; posibilitatea dea memora logic; priceperea de a reproduce un model;dezvoltarea motoricii fine a mîinii; orientarea bunã în spaþiu.L.S. Vîgotski opina cã pregãtirea pentru instruirea ºcolarãdin punctul de vedere al dezvoltãrii intelectuale constã nunumai în suma cunoºtinþelor însuºite de copil, deºi acesteasînt un factor important, dar ºi în nivelul sãu cognitiv:„...copilul trebuie sã poatã evidenþia esenþialul, sã identificeasemãnãri ºi deosebiri; sã judece, sã gãseascã cauzelefenomenelor; sã tragã concluzii; sã posede abilitatea de ageneraliza ºi diferenþia în categorii obiectele ºi fenomeneledin mediul înconjurãtor” (8, pag. 73).Maturitatea intelectualã include ºi dezvoltarea verbalã,apreciatã dupã volumul vocabularului (activ ºi pasiv), dupãcorectitudinea pronunþiei ºi a structurii gramaticale, dupãgradul de dezvoltare a auzului fonematic, a priceperii de aface analiza foneticã a cuvîntului ºi de a se exprima coerent.Maturitatea social-emoþionalã vizeazã necesitateacopilului de a comunica cu semenii ºi de a-ºi supunecomportamentul legilor grupului de copii; abilitatea de aîndeplini rolul de elev.Pentru un start cu succes în instruire este nevoie deun anumit nivel de pregãtire motivaþionalã, care includeformarea la copii a unei imagini adecvate despre ºcoalã.Totodatã, pentru viitorul elev este importantã dorinþa dea achiziþiona noi cunoºtinþe, educarea atitudinii pozitivefaþã de învãþãtor (9, p. 119).Maturitatea volitivã este determinatã de pricepereade a se supune conºtient anumitor reguli; de a se orientaîn sistemul de cerinþe; de a asculta atent vorbitorul ºi dea îndeplini cu exactitate sarcinile; de a realiza independentsarcina solicitatã dupã modelul perceput vizual (EliconinD.B., 1981).În perioada preºcolarã trebuie sã implicãm copilul înjocuri cu reguli fixe. Într-o asemenea activitate el îºi modeleazãraporturile cu mediul înconjurãtor, se familiarizeazãcu diferite situaþii – în unele e lider, în altele coopereazã cualþi copii ºi adulþi, învãþînd diversitatea relaþiilor sociale.Etapa preºcolarã este esenþialã în dezvoltarea copilului,de aceea nu trebuie neglijat nici un compartiment al pregãtiriipentru ºcoalã. În caz contrar, „povara” ºcolii primare,nefiind pe mãsura copilului, ar putea duce la apariþia unorsimptome nevrotice (capricii, fricã de învãþãtoare etc.).Copilul nu va fi înscris la ºcoalã mai devreme de vîrstarecomandatã, iar la grãdiniþã i se va asigura o viaþã variatãºi interesantã, în care sã acumuleze experienþã de joacã,sã comunice ºi sã relaþioneze cu adulþii ºi semenii, sãcreeze, sã deseneze, sã construiascã. El trebuie sã se miºtemult, sã-ºi dezvolte coordonarea miºcãrilor ºi sã-ºiîntãreascã motorica finã.Influenþa tulburãrilor de limbaj asupra pregãtiriipsihologice pentru instruirea în ºcoalãormarea insuficientã a unei componente are dreptconsecinþã întîrzierea sau denaturarea altor fenomene.Nivelul dezvoltãrii vorbirii poate fi considerat unul dintreindicii cei mai importanþi în acest sens, deoarece vorbireaserveºte atît ca mijloc de recepþionare ºi prelucrare ainformaþiei cît ºi de perfecþionare a procesului gîndirii.La copii se pot observa diverse tulburãri de limbaj:disartrie, rinolalie, bîlbîialã. Tulburãrile de limbaj grave aurepercusiuni negative asupra vorbirii ca sistem funcþionalintegru; se deregleazã pãrþile ei fonetico-fonematicã, lexicalã,gramaticalã. Deseori apar sindroame neuropatologice,psihopatologice, sînt afectate funcþiile vegetativeale sistemului nervos. De aceea, instruirea în noile condiþiigenereazã probleme considerabile. Copiii manifestã omotivaþie slabã pentru învãþare, necesitate scãzutã decomunicare, incapacitatea de a realiza sarcinile didactice.L. Spirova susþine cã aceºti copii întîmpinã greutãþi nunumai în pronunþare, dar ºi în diferenþierea auditivã asunetelor, ceea ce duce la însuºirea imprecisã a cuvintelor,noþiunilor (12, pag. 10).Preºcolarii cu tulburãri de limbaj manifestã anumiteparticularitãþi psihologice, cum ar fi: incapacitatea încadrãriiDidactica Pro..., Nr.2-3(36-37) anul 200683