EXERCITO, ERGO SUMnarative, utilizînd diverse modalitãþi de expunere (cl. aIX-a); de cunoaºterea caracteristicilor, a speciilor genuluiepic ºi a tipologiei personajelor literare; de aplicareastrategiilor ºi tehnicilor de investigare a textului epic (cl.a X-a); de identificarea particularitãþilor distincte alespeciilor epice conform curentelor literare (cl. a XI-a); deîncadrarea scriitorilor prozatori ºi a operelor epice încontextul literar; de prezentarea monograficã a unuiprozator; de cultivarea unui gust estetic elevat în bazaoperelor epice de valoare (cl. a XII-a). Pentru început, sedeseneazã împreunã cu elevii pe un poster o “hartã anaraþiunii” dupã modelul hãrþilor de contur geografice,în care se fixeazã doar genericul pentru fiecare “regiune”(“þinut”)(vezi Harta 1).Elevilor le putem propune aceste “hãrþi de contur”xerocopiate.În cl. a V-a, în cadrul capitolului “Naraþiunea”, lastudierea primului text narativ – “Balada celor cincimotãnaºi” de I. Druþã – vom completa doar “regiunile”care se referã la informaþia prevãzutã pentru respectivulnivel de ºcolaritate ºi anume: “Cine nareazã?”, “Cenareazã?”, “Cum nareazã?”(vezi Harta 2).Apoi, la studierea capitolului “Autor. Narator.Personaj”, vom reveni la prima hartã ºi vom actualizainformaþiile achiziþionate anterior, le vom compara cu celepe care le oferã fragmentul “La cireºe” (“Amintiri dincopilãrie” de I. Creangã) ºi vom completa o altã “hartã”,de data aceasta pentru textul al doilea (vezi Harta 3).A.• Principal: Nicã acþiune…• Secundar: tata,mãtuºa Mãrioara• Episodic: moºVasile, paºnicul,vornicul.C.Harta 3E.limbaj specificReg. (R) scorþuri, tãlhar, oloi,dinioareaExpr. (E) – în ruptul capului– zgîrie-brînzã– a-ºi lua ziua bunãUmor (U) a) întîmplãrilorb) în felul de a vorbi alpersonajelor: “Dar, bine,ghiovale, aici þi-i scãldatul?”moduri de expunere• Naraþiunea alterneazãcu descrierea ºi cudialogul3. Cine este implicat înB.1. Cine nareazã…• naratorul-personaj• la persoana I6. Cum … / Tehnica narativã 5. Despre ce este naraþiunea…• comportamentul uman• universul copilãrieigramaticã narativã• Prezentul – înnaraþiune• Trecutul – încomentariulnaratorului – autorfiguri de stil dominante• Enumeraþia: “torc ºifetele ºi bãieþii, ºi femeileºi bãrbaþii”;• “… cu negustoria …:vite, cai, porci, oi,brînzã, lînã …”• Repetiþia: “ªi eu fuga, ºiea fuga, ºi eu fuga, ºi eafuga...”Vom proceda la fel ori de cîte ori vom preda o operã epicã,astfel încît „hãrþile” sã se completeze de la un text la altul,rãspunzînd cerinþelor din “Harta-model”(vezi Harta 4) .Tehnica poate fi aplicatã ºi la o lecþie de predare ºi asimilarea cunoºtinþelor privind teoria literaturii, ºi la una de formarea deprinderilor de analizã, ºi în cadrul orelor de sistematizare.Tehnica a fost demonstratã în mai multe rînduristudenþilor filologi de la Universitatea Pedagogicã “IonCreangã” din Chiºinãu (anul II ºi IV) ºi profesorilor încadrul cursurilor de instruire continuã din aceeaºi instituþie.Chestionarele aplicate ulterior au scos în evidenþãun ºir de avantaje ale modalitãþii abordate:– “Harta compoziþionalã” contribuie substanþial laD.2. Ce nareazã …• întîmplãri succesive subordonateetapelor acþiunii:• “Odatã, vara, … mã duc sã fur niºtecireºe”;• “mã ºupuresc pe unde pot ...”• “încep a cãrãbãni la cireºe...”• “iaca mãtuºa Mãrioara, c-o jordie înmînã…”• “ºi odatã fac zup! în niºte cînepã”;• “… mãtuºa Mãrioara dupã mine” etc.8. Specia narativã• povestire4. Cînd ºi unde e plasatã acþiuneatimp (cînd?)• Odatã, vara …• pe aproape deMoºi• ziua miazamare• de DuminicaMare• mai în desearãspaþiu (unde?)• la Humuleºti• la moº Vasile• în casa omului• în cireº• în cînepã• acasã (în casapãrinteascã)7. De ce? (mesajul) …Ce sugereazã? Ce vrea sã spunã?1. “D-apoi ruºinea mea unde o pui?”“… mi se dusese buhul … de n-aveaicap sã scoþi obrazul în lume de ruºine”2. “ªi doar mã ºi feream eu, într-opãrere, sã nu mai dau peste vreopacoste, dar parcã naiba mãîmpingea, de le fãceam atunci cuchiuita” (autorul dã mesajul)moduri de expunereHarta unei naraþiuni:structurã ºi compoziþie“Amintiri din copilãrie”de Ion Creangãacoperirea celor 4 deprinderi integratoare ale curriculumuluigimnazial de limba ºi literatura românã:înþelegerea dupã auz, vorbirea, lectura ºi scrierea;– se asimileazã mult mai uºor ºi într-un timp recordterminologia literarã privind opera epicã, achiziþionîndu-seastfel un instrumentar teoretico-literarnecesar în procesul de analizã ºi sintezã;– se dezvoltã abilitãþile de lucru pe un text epic;– contribuie eficient la identificarea originalitãþiifiecãrui autor/text narativ în parte (fiindcã, pusealãturi, aceste hãrþi oferã posibilitatea de acompara mai multe texte);– devine un punct de reper pentru elev în procesul de68HARTA UNEI NARAÞIUNI
EXERCITO, ERGO SUMA.• principal• secundar• episodicC.• personaj complex• personajunilateral, platE.• tipuri umane• pers.supranaturale3. Cine este implicat înacþiune… (= peronajele)B.• fictiv• istoric• persoanjul – scriitorul însuºi• alte ipostaze (personaje –personificãri, alegorice)1. Cine nareazã…• naratorul/naratorulpersonaj• la persoana a III-a/persoana I2. Ce nareazã … ( = acþiunea)• întîmplãri/evenimente dispuseîntr-o ordine temporalã,succesivã, cronologicã,subordonate etapelor acþiunii:E ––> I ––> DA ––> PC ––> D(SI ––> CA ––> DA ––> SD ––> DSD ––> S)6. Cum … /Tehnica narativã 5. Despre ce este naraþiunea… (= problematica)limbaj specific gramaticã narativã • naturã• regionalisme (R) • temporalitatea verbelor • patrie• expresii din limba • frecvenþa• dragostevorbitã (E) substantivelor/ • comportamentul uman• umor (U)adjectivelor etc. • universul copilãrieiHarta 4D.• individual• colectiv• geniul• francezul• gentelmenul• profesorulmoduri de expunere• naraþiune• descriere• dialog• monologfiguri de stil dominante• personificãri• enumeraþii• repetiþii8. Specia narativã• povestire• schiþã• nuvelã• roman• baladã• poem etc.4. Cînd ºi unde e plasatã acþiunea… (cadrul acþiunii/cronotipul)semnele din care deducem indiciile detimp ºi spaþiutimp (cînd?)• odatã …• în anul …• dupã amiazã• peste o lunã• dupã trei anispaþiu (unde?)• în Moldova• acolo• într-un sat• în oraºul X• în casa bunicii• în curte• pe malul mãrii7. De ce? (mesajul) …Ce sugereazã? Ce vrea sã spunã?… cã dintotdeauna copilul rãmînecopil, oriunde ar fi, cu nãzbîtiile,dorinþele, curiozitãþile sale.(“Amintiri” de I. Creangã)Harta unei naraþiuni:structurã ºi compoziþieredactare a compoziþiilor ºcolare privind opera epicã;– elevul îºi creeazã o viziune de ansamblu despretextul narativ;– oferã elevului o foarte bunã sistematizare a elementelorcaracteristice epicului;– capteazã atenþia elevilor prin imaginea propriu-zisã;– completarea hãrþii obligã elevul sã lectureze/relecturezecu atenþie opera epicã;– îi deprinde pe elevi sã facã diferenþa dintre un textepic ºi unul liric;– permite profesorului de a-ºi realiza obiectivele cumai multã eficienþã;– faciliteazã munca la clasã a profesorului.Aºadar, aceastã modalitate de lucru deschide largioportunitãþi de discernere a textului epic, din perspectivaelevului-cititor, ºi de perfecþionare a unei tehnologiididactice din partea profesorului.Recenzenþi:dr. Tatiana CARTALEANUdr., conf.univ. Otilia DANDARAMotivaþia învãþãrii ºiadolescentul: program derealizare a conexiuniiSîntem substanþa din care visele se fac…W. ShakespeareLudmila VÎRTOSU Printre sarcinile ºcolii contemporane se înscrie ºi ceaa eficientizãrii instruirii. An de an creºte volumulªcoala Medie Dãnceni, r. Ialoveniinformaþiei, pedagogii fiind în permanentã cãutare a cãilorºi mijloacelor pertinente de instruire ºi educaþie. Unul dintre aceste mijloace ar fi formarea la elevi, chiar din primele zilede ºcolarizare, a unei motivaþii de învãþare adecvate. În practica vastã de muncã în ºcoalã am întîlnit elevi care nu<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006HARTA UNEI NARAÞIUNI69
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e
Change language