DOCENDO DISCIMUSParteneriatul profesorelev-pãrinteîn dezvoltareacompetenþelor de cercetareprin proiect ºi portofoliuLia SCLIOSColegiul de Construcþii, mun. ChiºinãuViitorul nu este un loc unde sã ne îndreptãm, ci unulcare apare pe mãsurã ce influenþãm ºi sîntem influenþaþide ceea ce facem, de felul în care gîndim ºi învãþãm.Paul Clarkeªcoala are misiunea de a educa generaþiile în creºtere,de aceea trebuie sã-ºi asume rolul de instituþie comunitarãfundamentalã, de organizaþie cu iniþiative care sã conducãla parteneriate ºi cooperare, care sã dinamizeze ºi sãdezvolte societatea. ªcoala poate fi iniþiatoarea unorprograme de parteneriat ce ar urmãri sporirea calitãþii vieþii,ar promova valori precum responsabilitatea, conlucrarea,participarea, transparenþa ºi comunicarea. Educaþia esteeficientã dacã cei implicaþi direct sau indirect în acestproces nu sînt indiferenþi faþã de problemele cu care seconfruntã ºcoala, au încredere ºi coopereazã pentrurezolvarea lor ºi se simt responsabili pentru rezultat.actorul cheie al parteneriatului profesor-elev-pãrinteconstã în colaborare, în termeni de avantaj reciproc, carear aduce beneficii majore pentru toate categoriile cuprinseîn aceastã triadã. Considerãm cã ar fi bine sã delimitãmadministraþia ºcolii ca o componentã aparte, deoarececonstituie un factor de decizie important în educaþie (veziSchema 1).Privit ca o prioritate, parteneriatul profesor-elevpãrintenecesitã o reconceptualizare din perspectivareformelor din învãþãmînt. Baza lui metodologicã oconstituie urmãtoarele principii:• Colaborare ºi cooperare;• Conducere participativã;• Orientare pragmaticã a procesului educaþional;• Aplicare în afara ºcolii a cunoºtinþelor acumulate/Aplicarea cunoºtinþelor acumulate în afara ºcolii;• Implicare optimalã a familiei în educaþie.Astfel, învãþãmîntul se va orienta spre formarea decompetenþe – „un ansamblu integrat de capacitãþi carepermit a stãpîni în mod spontan o situaþie ºi a reacþionaîn mod adecvat” (G. Roegiers).O perioadã îndelungatã sarcina educaþiei consta înasimilarea cunoºtinþelor pe care le punea la dispoziþieºtiinþa. Astãzi scopul ei este de a-i învãþa pe elevi sã ledobîndeascã singuri. Prin urmare, competenþa informaþionalã,stipulatã de Consiliul Europei drept una cheie,devine o prioritate, iar trecerea în Republica Moldova lamodelul de studii „trei plus doi plus trei”, aprobat odatãcu aderarea la procesul de la Bologna, impune ºcoliicontemporane noi cerinþe. Una dintre ele este dezvoltareala liceeni a competenþei de cercetare. La moment, ea poateconstitui o problemã, deoarece presupune redefinireaAdministraþia<strong>Pro</strong>fesoriiEleviiSchema 1Pãrinþii38
DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de învãþare la respectiva treaptã ºi solicitão serie de discuþii ºi acþiuni referitoare la calitate,parteneriat, succes. Aceste imperative rãmîn în atenþialiceului, pentru cã, în primul rînd, el trebuie sã rãspundãnecesitãþilor individuale de învãþare, iar, în al doilea rînd,expectanþelor oamenilor, societãþii. Pentru a realizaobiectivul în cauzã, liceenilor trebuie sã li se ofere suporteducativ de cea mai înaltã calitate, ei fiind încadraþi încomunitãþi de învãþare extinse. Implicarea într-un procescomplex de formare a competenþelor de cercetare va reliefapreferinþele cognitive ale liceenilor ºi îi va uni în asemeneacomunitãþi.Noþiunea de competenþã include nu numaicomponenta cognitivã ºi operaþional-tehnologicã, dar ºimotivaþionalã, eticã, socialã ºi comportamentalã. Eavizeazã rezultatele învãþãrii în termeni de cunoºtinþe,abilitãþi, dar ºi un sistem de orientãri valorice, obiceiuri.Competenþele se formeazã atît la ºcoalã cît ºi în familie,printe prieteni, colegi, fiind influenþate de politicã, culturã,religie. Prin urmare, este un proces complex care depindede mediul în care se educã elevul.Din schema prezentatã mai sus este clar cã eleviiconstituie þinta spre care se orienteazã parteneriatul ºi,concomitent, membru activ al procesului de colaborare.Elevul de astãzi trebuie format ca personalitate liberã,independentã, capabilã sã lucreze cu diferite surse, sãanalizeze critic informaþiile oferite, sã ia decizii pertinente,nu doar ca persoanã care cunoaºte conþinutul curricularºi respectã întocmai cerinþele profesorilor, pãrinþilor.***Omul, prin natura sa, este un cercetãtor, iar cercetareareprezintã un gen de activitate umanã bazatã pe interes,curiozitate, atitudine activã faþã de lumea înconjurãtoare.Cunoºtinþele pot fi însuºite pe diferite cãi: din cãrþi,experienþã, credinþã, intuiþie, cercetarea însã înseamnã unproces de obþinere, producere a lor, o formã a activitãþiicognitive a omului.În fiecare societate, indiferent de specificul naþionalºi tradiþiile cultural-educative, existã stereotipuri privindcapacitatea de învãþare a omului, care determinã, de fapt,conþinuturile învãþãmîntului, metodologia ºi tempoul deînsuºire a acestora. Unii savanþi din Republica Moldovaau o atitudine scepticã faþã de ideea dezvoltãriicompetenþei de cercetare la liceeni, considerînd acestobiectiv irealizabil la vîrsta respectivã, fapt cu care nusîntem de accord. Liceenii au un anumit nivel de instruire,posedã o concepþie despre lume (posibil nedefinitivatã),au abilitãþi incipiente de autoanalizã etc. Pregãtirea lordeci este suficientã pentru formarea competenþei decercetare care, de altfel, ar realiza douã scopuri importanteîn învãþãmînt:1. Asigurarea continuitãþii liceu-facultate.2. Perceperea activitãþii de cercetare ca instrumentde creºtere a calitãþii învãþãrii, vieþii în general.Ar fi greºit sã susþinem cã liceul va realiza acesteobiective asemeni Academiei de ªtiinþe. Iatã de ce vomdefini termenii cercetare ºtiinþificã ºi cercetare ºcolarã.Dacã în ºtiinþã scopul major rezidã în obþinerea unuirezultat inedit prin elaborarea de noi teorii, cunoºtinþe,atunci în învãþãmînt finalitatea activitãþii de cercetare esteinstructivã, de formare a competenþelor de cercetare cametodã universalã de cunoaºtere a realitãþii, de dezvoltarea gîndirii investigative, de activizare a poziþiei celor educaþiîn baza cunoºtinþelor acumulate, de implicare activã înprocesul de învãþare prin obþinerea independentã de noicunoºtinþe importante pentru elevul concret într-o situaþieconcretã. Activitatea instructivã de cercetare este legatãde rezolvarea unei probleme creative, cu un rezultatnecunoscut de elev, care va avea la bazã modelul ºi metodologiaacceptate în sfera ºtiinþei:• ormularea temei de cercetare/a problemei;• Demonstrarea actualitãþii temei;• ormularea scopului ºi a obiectivelor cercetãrii;• Determinarea obiectului cercetãrii ºi formulareaipotezelor;• Alegerea metodelor de cercetare;• Cãutarea ºi selectarea diverselor variante derezolvare a problemei;• Acumularea materialului ºi sinteza datelor;• Descrierea procesului de cercetare;• Discutarea rezultatelor cercetãrii;• ormularea concluziilor ºi aprecierea rezultatelor;• Pregãtirea ºi susþinerea proiectului final.Textul elaborat trebuie sã fie ordonat logic atît într-ocercetare ºtiinþificã cît ºi în una ºcolarã. În afarã delucrãrile de cercetare, liceenii pot realiza ºi alte produseîn urma activitãþii de investigaþie:• Lucrãri de tip referat – care solicitã analiza unorsurse informaþionale ºi elaborarea în baza lor aviziunii proprii asupra problemei abordate.• Lucrãri experimentale – scrise în baza unuiexperiment, care este descris în ºtiinþã ºi are unrezultat cunoscut, dar necesitã o interpretareproprie dupã schimbarea anumitor condiþii.• Lucrãri de descriere – orientate spre observareaºi analiza unui fenomen care poate avea elementede noutate ºtiinþificã.De unul singur elevul nu va putea realiza acesteproduse corespunzãtor cerinþelor ºi nevoilor societãþii.Þinem sã remarcãm acest lucru pentru a evidenþianecesitatea parteneriatului în educaþie.Dat fiind faptul cã cercetãrile ºcolare dezvoltã gîndireaanaliticã ºi abilitãþile de cercetãtor, elevului trebuiesã i se ofere o anumitã libertate, poate chiar în detrimentulunor formalitãþi de protocol; în caz contrar, cercetarea, acãrei esenþã este stimularea activitãþii cognitive a elevului,într-un sistem de învãþare reproductiv se poate transformatreptat în realizarea unor sarcini de învãþare obiºnuite.Activitatea de investigare a liceenilor trebuie sãdemonstreze anumite competenþe, cum ar fi: abilitatea de<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006PARTENERIATUL PROESOR-ELEV-PÃRINTE ÎN DEZVOLTAREA COMPETENÞELOR DE CERCETAREPRIN PROIECT ªI PORTOOLIU39
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e