Nr. 36-37 - Pro Didactica

DOCENDO DISCIMUSbãrbat ºi femeie în cuplu, care este atitudinea lor faþã deschimbarea modelelor ºi stereotipurilor, ce semnificaþieau obiceiurile ºi valorile tradiþionale în educaþia dinfamilie. La sondaj au participat 25 de familii care au fostrugate sã-ºi expunã pãrerea faþã de noþiunile: „familie”,„ideal uman”, „educaþie”, „tradiþii”. Rezultatele obþinutene-au demonstrat cã tradiþiile ºi valorile populare sepromoveazã puþin în familie ºi cã nu existã o legãturãstrînsã între generaþii.emeia societãþii contemporane se aflã într-unaccentuat proces de depãºire a tradiþionalului. Acest faptse datoreazã emancipãrii ºi schimbãrii rolurilor ºi diviziuniimuncii în cadrul cuplului. Însã, cu toate transformãrile ceau loc, familia contemporanã rãmîne o instituþie socialãimportantã ºi cu un mare rol educativ.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Botezatu, E., Patosul patriotic ºi internaþionalistal poeziei, Editura Literatura artisticã, Chiºinãu,1979.2. Botezatu, E. N., Poezia ºi folclorul: puncte dejoncþiune, Editura ªtiinþa, Chiºinãu, 1987.3. Comenius., I., A., Izbranîe pedagoghiceschiesocinenia, vol. II, Pedagoghica, Moscova, 1982.4. La izvoare, Editura Hyperion, Chiºinãu, 1991.5. Marian, S., l., Naºterea la români, EdituraPolirom, Bucureºti, 2000.6. Mitrofan, I., Ciupercã, C., Incursiune înpsihosociologia ºi psihosexologia familiei,Bucureºti, 1998.7. Poveºti populare moldoveneºti, EdituraLiteratura artisticã, Chiºinãu, 1988.8. Silistraru, N., Aspecte filozofice în pedagogiapopularã în ilozofia educaþiei – imperativecãutãri, orientãri. Simpozionul internaþional,UPS „Ion Creangã”, Chiºinãu, 1997.9. Silistraru, N., Etnopedagogie, Chiºinãu, 2003.10. Stancu, Z., Desculþ, Editura pentru literaturã,Bucureºti, 1968.11. Vieru, Gr., Cel care sînt, Chiºinãu, 1987.actorii subiectivi aievaluãriiNelly CIUBOTARULiceul Teoretic “Constantin Negruzzi”, mun. ChiºinãuExperienþa e începutul învãþãturii.Dacã una dintre problemele centrale ale evaluãriiºcolare este cea a caracterului sãu obiectiv, atunci lucruriletrebuie abordate ºi din perspectiva factoruluisubiectiv. Astfel vom stabili în ce mod ºi în ce sens obiectivitateaevaluãrii este afectatã de intervenþia factorilorsubiectivi. Cele mai multe dezbateri ºi dispute se plaseazãtocmai în zona influenþelor exercitate de evaluator (privitca personalitate concretã), influenþe considerate adeseorivirtuale surse de distorsiune a rezultatelor evaluãrii. Înacest caz, problema este nu de a minimaliza sau exageraefectul factorilor subiectivi, dar de a analiza în ce direcþie,limite ºi mod cei implicaþi pot influenþa corectitudineaaprecierii. Sintetizînd consideraþiile fãcute, propun încontinuare un concept operaþional al evaluãrii ºcolare,ca fundament teoretic al unei investigaþii concrete.ireºte, nu voi curprinde toate aspectele ºi nici nu detaliezfiecare dimensiune a acesteia. Mã voi referi la atitudineaelevilor faþã de evaluare – componenta cea maiimportantã sub raportul impactului asupra formãriipersonalitãþii educabililor. Studierea ei se impune atît caobiectiv pedagogic cît ºi ca factor subiectiv care, odatãconstituit, influenþeazã însãºi calitatea evaluãrii. Ideeacentralã este cã evaluarea ºcolarã înseamnã un procesde interacþiune ce are loc într-un cîmp psihosocial (relaþiiinterpersonale, motivaþii, reprezentãri, mentalitãþi ºiatitudini).O abordare experimentalã: atitudinea elevilor faþãde evaluarea ºcolarãAm efectuat acest experiment psihopedagogic înscopul completãrii informaþiilor privind atitudinea elevilorfaþã de evaluare ºi aportul lor la realizarea unei evaluãriobiective. Ipotezele experimentului mi-au fost sugeratede concluziile investigaþiei prin chestionar ºi anume:a) O bunã parte a aspectelor negative ale atitudiniielevilor faþã de notarea ºcolarã (neîncrederea înobiectivitatea acesteia, contestarea unor note,reacþiile de teamã sau descurajare etc.) se datoreazãnecunoaºterii (sau cunoaºterii lacunare) acriteriilor de apreciere ºi a obiectivelor pedagogicede realizat;b) Atitudinea elevilor se formeazã ºi în funcþie degradul ºi modul de participare în actul evaluãrii/autoevaluãrii. Atunci cînd sînt antrenaþi în processe evidenþiazã tendinþa de a le califica dreptfavorabile, pozitive, energizante. Atunci cîndevaluarea se face din exterior, impersonal, fãrã52OMUL IDEAL CA MODEL DE EDUCAÞIE ÎN AMILIE