DOCENDO DISCIMUSsau colaborãrii în cadrul grupului, elevii sînt solidari înalegerea þelului comun, îºi pun la încercare spiritul derãspundere ºi iniþiativa.Johnson ºi Johnson (1989) susþin cã învãþarea princolaborare se soldeazã cu rezultate mai bune:• performanþe superioare ºi capacitate de reþineresporitã;• raþionamente de ordin superior, înþelegere maiprofundã ºi gîndire criticã;• concentrare maximã ºi diminuare a comportamentuluiperturbator;• motivaþie pentru performanþã ºi motivaþieintrinsecã pentru învãþare;• capacitate sporitã de a vedea situaþia ºi dinperspectiva celuilalt;• relaþii mai tolerante cu colegii, indiferent de etnie,sex, dexteritãþi intelectuale, clasã socialã saucondiþie fizicã;• stare de confort psihologic, capacitate de adaptare;• încredere în sine, bazatã pe acceptare de sine;• competenþe sociale înalte;• atitudine pozitivã faþã de materiile de studiu,profesori, manageri ºi alte persoane din ºcoalã.<strong>Pro</strong>cesul educaþional implicã colaborarea, cooperareadar ºi competiþia. Trecerea de la competiþie la colaborarenecesitã timp ºi efort atît din partea profesorului cît ºi aelevilor. În acest sens, cadrul didactic urmeazã:• sã propunã situaþii de problemã care vor fi rezolvateîn comun;• sã contribuie la consolidarea încrederii între membriigrupului prin cultivarea dorinþei de a coopera;• sã motiveze iniþiative reciproce;• sã minimalizeze tendinþele de etichetare;• sã ofere elevilor ocazii de a participa împreunã ladiverse activitãþi;• sã utilizeze mai multe interacþiuni cooperante,pentru a reduce tensiunea;• sã stabileascã scopuri ºi obiective comune;• sã aprecieze aportul fiecãrui participant;• sã menþinã un contact favorabil succesului ºi interacþiuniipentru o perioadã de timp mai îndelungatã;• sã creeze condiþii pentru asigurarea unui climatafectiv-atractiv adecvat.Pentru organizarea eficientã a colaborãrii, profesorulva da indicaþii cu privire la diviziunea muncii, va distribuirolurile (singur sau împreunã cu elevii), va formula sarciniaccesibile, va repartiza eficient timpul ºi va insista asuprarespectãrii acestuia.Deseori profesorii sînt tentaþi sã monopolizezediscuþia dintre elevi, dat fiind faptul cã au mai multãexperienþã, ºtiu sã-ºi verbalizeze sentimentele etc.<strong>Pro</strong>fesorul însã trebuie sã menþinã echilibrul întrecontrolul procesului ºi libertatea elevilor de a conducediscuþia care, la un moment dat, poate devia. Dacãactivitãþile preconizate nu reuºesc, înseamnã cã elevii nuau abilitãþi de lucru în cooperare ºi misiunea profesoruluieste de a le dezvolta, recurgînd la cîþiva paºi:1. va propune sarcini care presupun ajutareaepisodicã a colegilor de bancã;2. va formula sarcini didactice care se îndeplinescîn perechi;3. va pregãti cercetarea în grup, formînd echipeeterogene de 4 persoane ce vor conlucra peparcursul a cîtorva sãptãmîni;4. va stabili împreunã cu elevii niºte reguli deconduitã în clasã;5. va propune o activitate în grup, prin intermediulcãreia elevii sã se cunoascã mai bine;6. va menþine la început o structurã simplã ºi va trasadirecþii clare, pentru ca apoi sã treacã la structurimai complexe;7. va pregãti o listã cu sarcini pentru activitãþicooperante.Studiile ºcolare constituie un mic capital iniþial pe bazacãruia omul continuã sã înveþe. Orice om cult este, în ultimãinstanþã, propriul sãu profesor. Pentru aceasta însã arenevoie sã-ºi dezvolte abilitãþile de cooperare ºi colaborarecare-l vor ajuta sã înveþe de la alþii fãcînd ceva împreunã.Inteligenþa indivizilor interacþioneazã generînd osupraraþiune (termen folosit de Napoleon Hill în analizacomparativã a biografiilor de succes din lume). Supraraþiuneaapare din uniunea armonioasã a douã sau mai multepersoane. Drept exemplu poate servi prietenia, dar ºicooperarea eficientã dintre Henry ord (inventatorulconveierului, al automobilului cu acelaºi nume), ThomasEdison (filozof; inventatorul telefonului, lãmpii electrice,aparatului de filmat etc.) ºi Harvey irestone (industriaº,creatorul companiei de producere a anvelopelor pentruautomobile). Supraraþiunea poate apãrea la orice grup deoameni ce-ºi unesc minþile pentru a realiza ceva împreunã.iecare poate folosi ceea ce îi oferã ceilalþi membri, devenindîn aºa mod mai creativ, mai inventiv, mai tolerant.Abilitãþile de colaborare ºi cooperare sînt absolutnecesare fiecãrui individ, pentru a fi util societãþii. Dezvoltîndu-leîn ºcoalã, vom forma personalitãþi puternice,deschise spre nou ºi schimbare, capabile sã obþinãperformanþe cooperînd pe parcursul vieþii cu diferite grupuri(la universitãþi, în partide politice, la serviciu, în familie etc.).Practica vieþii dovedeºte cã doar astfel de persoanevor putea face faþã viitorului, devenind oameni de succes.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Dicþionar Enciclopedic Ilustrat, Editura Cartier,Chiºinãu, 1999.2. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie ºcolarã,Editura Polirom, Iaºi, 1998.3. Peretti, A., Educaþia în schimbare, Editura SpiruHaret, Iaºi, 1996.4. Neculau, A., A fi elev, Editura Albatros, Bucureºti,1983.46AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE
DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Pedagogie, Editura ALL Educaþional,Bucureºti, 1996.6. Albulescu, M., Albulescu, I., Studiuldisciplinelor socio-umane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.7. Patraºcu, D., Tehnologii educaþionale, Chiºinãu,2005.8. Nicola, I., Tratat de pedagogie ºcolarã, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1996,9. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, GrupulEditorial Litera, Chiºinãu-Bucureºti, 2000.10. Monteil, J.-M., Educaþie ºi formare, EdituraPolirom, Iaºi, 1997.11. Tãnasã, Gh., Metodica predãrii-învãþãrii istorieiîn ºcoalã, Editura Polirom, Iaºi, 1996.Silvia PETROVICI-GUZUN,Liceul “Ion Creangã”, mun. ChiºinãuLectura în ºcoala alolingvãLilia RUNZELiceul “A. Puºkin”, mun. ChiºinãuStudierea limbii române în ºcoala alolingvã se bazeazãpe formarea celor patru deprinderi integratoare:înþelegerea dupã auz, vorbirea, lectura ºi scrierea.Activitatea de lecturã constituie nucleul demersuluididactic la aceastã disciplinã, reprezentînd totodatã verigaprincipalã în dezvoltarea abilitãþilor de comunicare. De aiciºi obiectivul major – formarea competenþelor de stãpînirea limbii, care ar permite elevilor sã-ºi continue studiile învederea integrãrii lor socio-profesionale ulterioare.În curriculumul de limba ºi literatura românã, lecturase înscrie atît ca obiectiv specific disciplinei cît ºi ca metodãde studiere a acesteia de cãtre alolingvi.Orice text trebuie sã fie accesibil, deoarece fãrã perceperealui integralã, acesta existã numai pe hîrtie, nu trãieºte.La nivelul ºcolii primare ºi al gimnaziului, textul preconizatde manual este lecturat în cadrul orei, fapt ce permitediscutarea detaliatã a fiecãrui pasaj. Manualele oferã ogamã variatã de texte, de aceea ar fi bine ca profesorii sãrecurgã la selectarea unor materiale care sã contribuie larealizarea obiectivelor curriculare ºi sã constituie o sursãpentru predarea ºi însuºirea fenomenelor de limbã (vocabular,structuri gramaticale). Textele pentru fiecare etapã(ºcoalã primarã, gimnaziu, liceu) trebuie triate în aºa fel încîtsã corespundã conþinuturilor ºi obiectivelor curriculare.Existã mai multe etape de formare a competenþelorlectorale, copiii urmînd sã treacã succesiv prin fiecare.Atunci cînd nu s-a luat în vedere una dintre ele, elevul varegresa sau va bate pasul pe loc.La prima etapã, elevul alolingv va fi familiarizat cureprezentarea convenþionalã a fenomenelor limbii româneîn formã graficã. Specialiºtii propun memorarea propoziþiilor-dialogfundamentale, apoi exersarea citirii acestora.O asemenea modalitate de lecturã ar trebui sã se efectuezemai întîi cu toatã clasa, elevii citind dupã profesor sau dupãun model. Urmeazã citirea în unison în grupuri mici, ceeace îi ajutã sã evite capcanele unor combinaþii nefamiliare„sunet-ortografie”. Ulterior elevii vor fi rugaþi sã citeascãindividual (este foarte important sã ne asigurãm cã elevulciteºte textul cu adevãrat ºi nu-l reproduce din memorie,recunoscînd cuvintele sau sintagmele iniþiale). <strong>Pro</strong>fesorulva supraveghea activitatea, indicînd anumite cuvinte ºicerîndu-le elevilor sã le citeascã.Prima fazã a învãþãrii lecturii corespunde, de obicei, cutreapta primarã. La sfîrºitul acestei etape elevul alolingv estedeja familiarizat cu sistemul ºi subsistemul limbii, cu regulide utilizare în diverse situaþii. El poate folosi ºi transformaunele structuri gramaticale ºi, nu în ultimul rînd, cunoaºtenormele etice, tradiþiile, istoria ºi cultura românilor.La etapa a doua , elevii citesc materialul memorat, darîn combinaþii noi. Ei pot lectura modelele derivate dinmaterialul propus, precum ºi povestiri ºi dialogurirecombinate. Acum se introduc itemi lexicali noi ºistructuri uºor adaptate, pentru a le oferi un exerciþiuelementar în deducerea sensului din context. Aceastãetapã este hotãrîtoare în formarea deprinderilor ce vordetermina modul în care elevii vor aborda ulterior lectura.La cea de-a treia etapã, elevul trebuie antrenat într-olecturã mai intensã, sub îndrumarea profesorului. În timpce instruirea continuã în noi zone de structurã, vocabularºi expresii, elevului i se va cultiva plãcerea cititului unuimaterial simplu, narativ ºi convenþional, ce dezvoltã otemã necomplicatã, dar antrenantã. Dacã textul nu îlintereseazã, asimilarea lui este mai dificilã.În ultimii ani existã o anumitã controversã între autoriide manuale: materialul destinat lecturii, adecvatrespectivei etape, trebuie sã trateze situaþii din aria deculturã a limbii materne sau a culturii româneºti? Atuncicînd se aleg situaþii comune elevilor din ambele culturi,materialul va fi de mare interes pentru toþi.La etapa a treia, elevul are nevoie de o anumitã experienþã<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE47
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e