DOCENDO DISCIMUScolegi; elaborate de colegi), dar care pot contribui laatingerea scopului fixat de elev.Compartimentul „Materiale de lucru” va conþinelucrãri elaborate ºi sistematizate de elev: eseuri, referate,cercetãri, reflecþii, fiºe individuale de studiu, fiºe de lecturã,teme de casã, traduceri, proiecte ºi experimentãri/fiºede observare, probleme identificate ºi soluþii, studii decaz, teste ºi lucrãri de control verificate ºi apreciate etc.În compartimentul „Succese” vor fi acumulatematerialele care, dupã pãrerea elevului, reflectã cele maibune rezultate. iecare dintre ele va fi datat ºi însoþit decomentarii privind realizarea scopului ºi a obiectivelor(vezi Schema 2).Acest lucru va îmbunãtãþi considerabil activitateaelevilor, deoarece materialele vor fi stocate, analizate ºisistematizate. În articolul de prezentare vor fi descrise claraºteptãrile elevului, monitorizarea succesului propriu prindezvoltarea abilitãþilor reflexive ºi a celor de autoevaluare.Portofoliul este un factor important de motivare a învãþãriiprin urmãrirea ºi demonstrarea progreselor. Un rol aparteîn completarea lui îi revine profesorului, dar ºi pãrinþilorcare de la bun început se implicã în determinarea scopului,metodelor de lucru etc. Vîgotsky, referindu-se la conceptulde zonã a proximei dezvoltãri, menþioneazã cã în evaluareaevoluþiei mintale trebuie sã þinem seama nu doar de ceeace poate sã rezolve copilul singur, ci ºi de ceea ce poate sãrealizeze cu ajutorul adulþilor, întrucît ceea ce poate rezolvaacum fiind asistat de adult, va putea rezolva singur în viitor.Anticipînd competenþele elevului, profesorul ºi pãrinþii îivor oferi stimulãri corespunzãtoare, sprijin ºi ajutor.Pentru a favoriza dezvoltarea, învãþãmîntul trebuie sãvalorifice potenþialul elevilor. ªcoala nu se poate raportadoar la achiziþiile prezente, ci ºi la capacitãþile ce reflectãachiziþiile ulterioare. Vîgotsky este de pãrere cã nivelulactual mãsoarã dezvoltarea trecutã, în timp ce zona dedezvoltare proximã mãsoarã potenþialul evoluþiei ulterioare.Existenþa acestei zone se întemeiazã pe douã axiome: posibilitateadezvoltãrii ºi necesitatea medierii socioculturale.Dupã Piaget, dezvoltarea cognitivã condiþioneazãcapacitatea de învãþare, iar Vîgotsky considerã dezvoltareadrept consecinþã a proceselor de învãþare. Un învãþãmîntbun, dupã Vîgotsky, este cel ce precede dezvoltarea. Aceastãidee pedagogicã are un fundament psihologic: orice funcþiepsihicã superioarã apare de douã ori pe parcursul dezvoltãriicopilului (întîi ca activitate colectivã, socialã, deci ca funcþieinterpsihicã, apoi ca activitate individualã, ca proprietateinterioarã, ca funcþie intrapsihicã). Învãþarea nu estedezvoltare, dar organizatã corect contribuie la dezvoltare,pentru cã implicã ºi impulsioneazã procese psihice care înafara învãþãrii ar fi practic imposibil de dezvoltat. Atunci cîndînvãþarea se organizeazã în temei pe clase ºi lecþii,posibilitatea aplicãrii acestei teorii se reduce. Experienþademonstreazã cã una din soluþii, în acest sens, este utilizareala clasã a proiectelor de grup, a portofoliului care, de altfel,pot fi o condiþie pentru formarea competenþei de cercetare.Evaluarea proiectului ºi a portofoliului se poateefectua în bazã de rubrici ºi indicatori care vizeazã aspectecantitative ºi calitative ºi sînt cunoscuþi din start de elevi.<strong>Pro</strong>fesorul va aprecia munca, urmãrind:• acurateþea produsului;• rezultatele obþinute ºi posibilitatea generalizãrii;• raportul final ºi modul de prezentare a acestuia;• gradul de implicare a participanþilor în realizareasarcinii de lucru etc.Ca tehnicã de evaluare, portofoliul oferã oportunitãþireale pentru evidenþa cantitativã (evaluarea volumuluiinformaþional, corespunderea conþinutului rigorilorºtiinþifice moderne etc.) ºi pentru evaluarea calitativã.<strong>Pro</strong>fesorul poate alcãtui fiºe de evaluare în care sãconsemneze în mod regulat observaþii ºi aprecieri asupraactivitãþii fiecãrui elev/grup de lucru.Pentru fixarea ºi evaluarea cunoºtinþelor, profesorulpoate recurge – în special dupã etapa de culegere,organizare, prelucrare ºi evaluare a informaþiilor – la untest criterial. Acesta va conþine itemi obiectivi ºisemiobiectivi, dar ºi itemi subiectivi, care sã le permitãelevilor sã reflecteze sistematizat asupra procesului deînvãþare ºi asupra produselor obþinute.Evaluarea presupune din partea profesorului multãatenþie. El trebuie sã asiste elevul/grupul de elevi pedurata derulãrii activitãþii, consiliindu-l ºi încurajîndu-l îndemersurile întreprinse, sã discute cu pãrinþii care au unrol aparte în acest proces.Parteneriatul profesor-copil-pãrinte în cercetaremodificã rolul pãrinþilor în procesul educaþional,antrenarea lor fiind orientatã spre:• constituirea unei unitãþi în acþiuni;• manifestarea iniþiativei;• corelarea planurilor de acþiune ºi a comportamentuluicopilului;• susþinerea reciprocã;• reglarea relaþiilor profesor-pãrinte-copil;• minimalizarea contradicþiilor de diferit gen;• acordarea ajutorului în realizare ºi evaluare.O dovadã elocventã de colaborare între liceeni, pãrinþiºi profesori în conceperea proiectelor de cercetare esteurmãtorul exemplu. O elevã din clasa XII, colaborînd cu42PARTENERIATUL PROESOR-ELEV-PÃRINTE ÎN DEZVOLTAREA COMPETENÞELOR DE CERCETAREPRIN PROIECT ªI PORTOOLIU
DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în procesul de alegere a temei, a descoperit cã orudã, Onisim Cozma, membru al organizaþiei secrete“Majadahonda orheianã”, care avea drept scop unireaBasarabiei cu România, a fost împuºcat cu cîteva oreînainte de intrarea oºtirilor române în Chiºinãu. Motivaþiaa fost atît de mare încît în procesul de investigare s-auimplicat nu numai pãrinþii, dar ºi rudele. În cadrul uneicooperãri se amplificã funcþiile educative ale familiei,lucru foarte important în orice societate.Dezvoltarea competenþei de cercetare reclamãmodificãri ºi în relaþia profesor-elev. Într-o situaþie tipicãde învãþare se stabileºte o relaþie dupã arhicunoscutul model:profesorul transmite cunoºtinþe, iar elevul le asimileazã(în sistemul de învãþare pe clase ºi lecþii). Activitatea decercetare implicã alte dimensiuni: nu întotdeauna sîntprezente etaloanele, legile, teoriile cunoscute; anumitesituaþii necesitã analizã individualã. Acest fapt iniþiazã oevoluþie în paradigma activitãþii educaþionale obiectsubiect.Apare corelaþia „coleg-coleg”, „partener-partener”,care presupune colaborare în perceperea realitãþii. O altãcorelaþie este „îndrumãtor-prieten mai mic”, care vizeazãtransmiterea abilitãþilor de activitate practicã legate deperceperea realitãþii de la profesor la elev.Elevii, la rîndul lor, angajîndu-se în asemenea acþiunidevin capabili:• sã identifice probleme ºi interese în socium;• sã-ºi formuleze scopuri clare ºi sarcini realizabile;• sã gãseascã metode, cãi optime de realizare a lorîn colaborare cu maturii;• sã selecteze ºi sã prelucreze informaþiile necesare;• sã-ºi planifice eficient activitatea;• sã prezinte rezultatele obþinute;• sã analizeze rezultatele din perspectiva creºteriipersonale;• sã înþeleagã cã acumularea cunoºtinþelor nu maieste un scop în sine, ci un mijloc în atingereaobiectivelor de învãþare.Luînd în consideraþie rolul major al mediului motivaþional,putem afirma cã parteneriatul profesor-elev-pãrinteeste condiþia care faciliteazã acest mediu. Din cele expusemai sus se contureazã desluºit cã un asemenea parteneriateste posibil, deoarece toþi actanþii depun efort, se implicãºi cîºtigã în rezultatul acþiunilor realizate împreunã, ajutîndla constituirea unei strategii comune de dezvoltare a personalitãþii.Crearea atmosferei de colaborare este un indicatoral schimbãrii în învãþãmînt ºi poate fi considerat unprincipiu ºi o condiþie a activizãrii rezervelor personalitãþii.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Cosmovici, A., Psihologie generalã, EdituraPolirom, Iaºi, 1996.2. Creþu, C., Psihopedagogia succesului, EdituraPolirom, Iaºi, 1997.3. Stãnculescu, E., Sociologia educaþiei familiale,Editura Polirom, Iaºi, 1997.4. Dumitru, Ion Al., Dezvoltarea gîndirii critice ºiînvãþarea eficientã, Timiºoara, 2000.5. Clarke, P., Comunitãþi de învãþare. ªcoli ºisisteme, Editura Arc, Chiººinãu, 2002.6. Momanu, M., Introducere în teoria educaþiei,Editura Polirom, Iaºi, 2002.7. Ðàçâèòèå èññëåäîâàòåëüñêîé äåÿòåëüíîñòèó÷àùèõñÿ. Ìåòîäè÷åñêèé ñáîðíèê. Ìîñêâà,Íàðîäíîå îáðàçîâàíèå, 2001.8. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Sclifos, L., Handrabura,L., Creþu, N., Lîsenco, S., Evaluarea încheiea gîndirii critice, 2004.Recenzenþi:dr. Viorica GORAª-POSTICÃdr. Pavel CERBUªCÃAvantajele învãþãrii prin colaborare ºicooperareDefiniþiile noþiunilor de cooperare ºi colaborare sîntmultiple ºi complexe:cooperare – faptul de a conlucra, colaboraresistematicã a unor persoane;colaborare – participare alãturi de alþii la realizarea uneiacþiuni sau a unei opere care se efectueazã în comun;cooperare – modalitate de a studia cu eficienþã sporitão temã teoreticã sau practicã în echipã sau în grup,îmbinînd inteligenþa ºi efortul individual cu inteligenþeleºi eforturile grupului;colaborare – metodã de predare ºi învãþare prin careelevii lucreazã împreunã, uneori în pereche, alteori îngrupuri mici, pentru a rezolva una ºi aceeaºi problemã,pentru a explora o temã nouã ori a lansa idei, combinaþiinoi sau chiar inovaþii autentice;cooperare – colaborare specificã în care se lucreazã îngrupuri mici; participanþii sînt evaluaþi pentru muncãindividualã, comunicã între ei; activitatea este structuratã.La prima lecturã toate aceste interpretãri par a fiasemãnãtoare. Dacã însã se insistã asupra diferenþelor,se poate stabili cã învãþarea prin cooperare este cel maiînalt nivel de colaborare. A colabora nu înseamnã altcevadecît a participa alãturi de alþii la realizarea unei sarcini,pe cînd a coopera – a conlucra sistematic cu alþii.Pregãtirea elevului pentru integrarea activã în viaþasocialã presupune ºi dezvoltarea competenþelor de<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006PARTENERIATUL PROESOR-ELEV-PÃRINTE ÎN DEZVOLTAREA COMPETENÞELOR DE CERCETAREPRIN PROIECT ªI PORTOOLIU43
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e