EXERCITO, ERGO SUM– sã compare diferite aspecte ale manifestãrilor ludice;– sã organizeze ideile într-un text coerent.ReflecþiaSarcini:– sã producã din nou un text coerent;– sã valorifice aspectele abordate în textul iniþial;– sã motiveze alegerea pentu varianta prezentatã;– sã-ºi exprime atitudinea faþã de subiectul relatat;– sã evalueze lucrãrile proprii, precum ºi pe cele alecolegilor.Sarcinile oglindesc esenþa fazei de pregãtire ºiurmãresc angajarea totalã ºi exhaustivã a cunoºtinþelorºi capacitãþilor elevilor privind subiectul dat. În urmarealizãrii secvenþelor instructive evocarea ºi realizareasensului, pregãtirea – ca etapã a procesului de creaþie –cedeazã locul (nu avem în vedere hotare sau limite rigideîntre aceste etape) fazei de incubaþie, iar ulterior celei deiluminare, care corespund tehnic ºi didactic etapei dereflecþie.În clasa a IX-a, în cadrul unui atelier de lecturã a fostpropusã spre receptare poezia lui Marin Sorescu „Muzeulsatului” în vederea producerii unui text coerent (eseunestrucrurat) în care elevii sã-ºi exprime impresiile ºiatitudinile. În acest caz au fost aplicate urmãtoarelemetode ºi tehnici: conversaþia, scrierea liberã, asocierilibere, reacþia cititorului, cubul.EvocareaSarcini:– sã defineascã noþiunea de muzeu.Realizarea sensuluiSarcini:– sã-ºi exprime impresiile ºi reacþiile în legãturã cutextul citit;– sã aplice criteriile de interpretare a unui text literar;– sã distingã trãsãturile caracteristice textuluirespectiv;– sã aprecieze corelaþia valori materiale-valorispirituale;ReflecþiaSarcini:– sã producã un text coerent;– sã-ºi exprime atitudinea faþã de subiectul relatat;– sã evalueze compoziþia proprie ºi lucrãrilecolegilor.Iatã cîteva mostre de eseuri cu titlul „Muzeul – loculde înveºnicire a unui neam”, elaborate de cãtre elevi:„Muzeul este acel loc unde se pãstreazã anumiteobiecte, care însã sînt mai mult decît niºte simpleobiecte, deoarece reprezintã sufletul ºi tradiþiile unuineam. Din aceastã cauzã ele sînt niºte lucruri de preþ,niºte comori. Muzeul este un ghid care ne leagã de trecutºi ne îndeamnã spre viitor. Aici locuiesc sufletelestrãmoºilor noºtri, care, deºi au trãit în trecut, au creatpentru noi, pentru viitor.”Ciocanu Ana„Muzeul este acel locaº unde se pãstreazã cu sfinþenieamintiri despre trecutul îndepãrtat al neamuluinostru. Prin intermediul lui aflãm despre viaþa strãbunilor.Obiectele expuse sînt de mare valoare spiritualãpentru noi. Ele emanã o misterioasã influenþã asupraconºtiinþei ºi spiritului nostru. Aceste vestigii ne poartãcu gîndul în trecut, insuflîndu-ne o simþire purã ca rouadimineþii. Muzeul este locul unde s-a înveºnicit neamulnostru ºi în care este încadrat întregul trecut.”<strong>Pro</strong>zorovschi Marina„Neamul nostru este el însuºi un muzeu sfînt, ziditde strãmoºii noºtri, oameni simpli, modeºti, ce au gustatdin amarul sãrãciei ºi al tristeþii; fiinþe cu priviri miloase,inimi frumoase ºi suflete sincere – locaº al valorilorspirituale esenþiale pe care este clãditã viaþa –Credinþa, Dragostea, Devotamentul, Patriotismul.”Guzun Elena“Veºnicia s-a nãscut la sat”, iar mormîntul acesteiveºnicii este Muzeul.În acele arhaice obiecte aºezate pe rafturi sîntîntrupate puterea ºi creativitatea neamului, iar înspatele lor stã, precum o gardã a lucrurilor sacre,spiritul strãmoºilor noºtri. Cînd pãºim pragul muzeului,pãºim într-o altã erã, era trecutului. Pe lîngã putereade a privi acele lucruri, care odatã ce sînt acolo devinvalori, trebuie sã avem puterea de a intui ºi a privi ºi înspatele lor, în acel colþ din umbrã unde se aflãadevãrata comoarã inestimabilã.Trec ierni înspãimîntãtoare, trec toamne pustii,verile ard tot, însã în acel loc de veci a neamului eprimãvarã mereu, nimic nu piere, totul se naºte. E loculunde respirã trecutul, unde gãsim mereu luminã,dragoste, puritate. În muzeu chiar ºi focul îºi pierde dinputerea sa mistuitoare. Nimic nu poate preface încenuºã acest locaº, doar nepãsarea noastrã!Cãrþi, icoane, unelte, iar pe lîngã ele multe amintiri,durere ºi speranþã. Iubind aceste valori, iubeºtitrecutul, iubeºti patria, iubeºti neamul!”Tofan Vasileazele ulterioare pregãtirii constituie incubaþia, careeste de naturã psihologicã, întrucît în cadrul ei sestructureazã ºi se valorificã informaþia ºi experienþaindividualã în vederea declanºãrii actului creator, apoiiluminarea sau inspiraþia – rezultatul înþelegerii deansamblu a structurii ºi esenþei problemei. A. Stoicadefineºte iluminarea ca rezultatul unei intense stãri deconºtiinþã, al mobilizãrii efortului cognitiv la cea maiînaltã tensiune (op. cit. p. 21). Elaborarea sauverificarea se referã la materializarea fazelor precedenteîntr-un text coerent, proces care angajeazã capacitãþileelevului de a-ºi exterioriza gîndurile, de a se exprimacoerent ºi fluent.62MODALITÃÞI DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ
EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa produsului creativ, A.Stoica relevã douãînsuºiri esenþiale: originalitate ºi utilitate socialã (saurelevanþã). S. Cristea delimiteazã cinci niveluri demanifestare a originalitãþii. Primele douã – expresiv ºiproductiv vizeazã originalitatea individualã fãrã a atingedimensiunea valorilor creative, semnificative în plansocial. <strong>Pro</strong>dusul creativ, corespunzãtor celui de-al treileanivel – inventiv, se situeazã la limita dintre originalitateaindividualã ºi cea socialã. În categoria acestor opere potfi incluse creaþiile elevilor elaborate în afara unui demerspreconizat în scopul dat. Ele însã sînt, fãrã îndoialã,rezultatul eforturilor anterioare, structurate ºi reluate peparcursul anilor de studii, care, în final, culmineazã întrunact voluntar de conºtiinþã ºi creaþie. Exemplificãmcele spuse mai sus cu texte care au fost publicate, recunoscîndu-li-seastfel valoarea literarã ºi esteticã; eledemonstreazã clar „reordonarea însuºirilor specificeobiectelor, fenomenelor, relaþiilor studiate anterior învederea transformãrii calitative a acestora…” (S. Cristea,op. cit. p. 64)Cine a sãdit în mine sãmînþa jongleriei?Am învãþat din cãlimarãsã zbor pe aripile cuvîntuluiºi sã mã joc cu caii verzide pe pereþii subconºtientului.Am învãþat sã nu fiu virgulaîntre subiect ºi predicatºi sã lupt cu orice adjectiv corupt.Nu ºtiu cine a sãdit în minesãmînþa jonglerieiºi cine a plîns peste eacu lacrimile alfabetului latinNu ºtiu...Cui sã-i mulþumescCã mi-a îmbrãcat pînã ºi sufletulîn literã de focca sã nu mai pot muri nicicînd?în limba Românã?Ochii tãi molipsiþi de infinitirele sufletului meu se destramãSe joacã în vînt ºi se pierd rînd pe rînd.Iar eu rãmîn un gol nemãrginit,Nu vreau sã cred cã am murit...Am fost o clipã, o razã de luminãÎn ochii tãi molipsiþi de infinitªi m-am îmbolnãvit de tineÎn van crezînd cã m-ai iubit...***Poezia are glas de înger.Veºmîntu-i o frunzã a graiului matern,Sufletu-i o lacrimã a visului eternTe cheamã ºi te-ndeamnãSã mergi pe linia din palma ei.Taina elementelor chimiceCad fulgi de plumbpe sufletu-mi curat.oi, pline de cernealãcautã rãspunsuri,neobosite...Construiesc imagini ermetice,nu ºtiu pentru cine sau pentru ce...Nu ºtiu care e adevãrul naturii...stratul de ozon 1-a ascuns, probabil.Ciudat...Atîþia ani mã scald în menuete sacadate din neonºi n-am gãsit decît un hidrogen sulfurat,în aceastã viaþã de seleniu.în fine, am reuºit sã mã trezescdin acest vis...Plin de fosfor ºi fier,dar ce folos?Sînt de acum înzãpezit în plumbSînt de acum absorbit de chimie...Diana MusteaþãUltimele douã niveluri ale produsului creativ –novator ºi emergent se referã la realizarea unor produsecreative superioare, a unor bunuri de o incontestabilãvaloare pentru istoria culturii ºi evoluþia societãþii.Referitor la personalitatea creativã menþionãmtrãsãturile relevate de A.Stoica: „capacitatea de a gîndiabstract, flexibilitatea gîndirii, fluenþa ideaþionalã, ointeligenþã generalã superioarã, sensibilitatea la probleme,legatã de un mai pronunþat spirit de observaþie ºi de omai bunã receptivitate, curiozitate, încredere în sine,nevoia de a realiza ceva, independenþã în gîndire etc.”(op. cit., p. 6). Cultivarea acestor calitãþi constituie, defapt, scopul final al educaþiei pentru o societate modernã,iar realizarea lui trebuie sã se regãseascã în mod necesarîn fiecare secvenþã didacticã.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Chiºinãu-Bucureºti, 2000.2. Stoica, A., Creativitatea elevilor, Bucureºti, 1983.3. Roco, M., Creativitatea individualã ºi de grup,Bucureºti, 1979.4. Curriculum ºcolar la limba ºi literatura românãpentru clasele V-IX.5. Limba ºi literatura românã. Ghidul profesoruluipentru clasa a VII-a, Chiºinãu, 2002.6. Limba ºi literatura românã. Ghidul profesoruluipentru clasa a IX-a, Chiºinãu, 2003.7. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndiriicritice, Chiºinãu, 2003.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006MODALITÃÞI DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ63
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e