EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃToleranþa ca valoare personalãºi interpersonalã(valorificarea proiectelor didactice)Loretta HANDRABURAUniversitatea Pedagogicã de Stat “Ion Creangã”<strong>Pro</strong>dusele prezentate de diriginþii instruiþi la CentrulEducaþional PRO DIDACTICA în cadrul proiectului„Toleranþã ºi integrare socialã” ne-au reþinut atenþia, caoriginalitate ºi noutate, prin douã coordonate analiticoaplicative.În primul rînd, mai mulþi diriginþi au înþelescã toleranþa, care este „oxigenul relaþiilorinterpersonale”, dupã cum afirma Dinu Mihail în unul dinmaterialele sale publicate în revista „<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>”,trebuie promovatã pornind de la realitãþile imediate,în care noi – profesori, elevi, manageri, pãrinþi, membriai comunitãþii – activãm, interrelaþionãm cu ceilalþi,diferiþi de noi, pentru a soluþiona probleme comune,conexe sau personale. Astfel, Luminiþa lorea de laLiceul Teoretic „Igor Creþu” din Gãvãnoasa, Cahul, aabordat subiectul Conflictul, pentru a dezamorsa situaþiatensionatã în cl. a VI-a, unde este dirigintã. Respectiv,cele trei obiective ale activitãþii au vizat implicarea ºiconºtientizarea de cãtre elevi a conceptului de conflict,descrierea diverselor experienþe personale prin care aufost aplanate niºte conflicte ºi propunerea modalitãþilorde soluþionare a acestora. La etapa evocare fiecare eleva completat o fiºã de evaluare a relaþiilor curente din clasã:„Cum aþi caracteriza relaþiile dintre elevii clasei voastre?Argumentaþi rãspunsul.• De prietenie, pentru cã...• De respingere, pentru cã ...• De indiferenþã, pentru cã ...”.Testul a arãtat cã majoritatea elevilor au apreciat„temperatura” relaþiilor din clasã ca fiind de respingere,deoarece „mulþi colegi au conflicte între ei”, „existãgrupuleþe”, „cînd unul se supãrã, toatã clasa esteîmpotriva lui”, „au prieteni din alte clase” º.a.Prin sarcina urmãtoare, elevii au exteriorizat anumitetrãiri, au analizat situaþii în care au acþionat împreunã cucolegii pentru atingerea unui scop ºi în consecinþã s-auîmprietenit sau situaþii în urma cãrora clasa s-a dispersatîn mai multe grupuri.Conflictul a fost definit de elevi prin imagini ºi cuvinte,pe care le asociazã cu aceastã noþiune. Cîmpul semanticobþinut poate fi divizat, dupã pãrerea noastrã, în:Atitudini Comportamente Consecinþerãutate ceartã/sfadã durereminciunã bãtaie, ciufulire jaleviclenie cuvinte rele lacrimiurãrãzbunareduºmãnieurãînþelegereduºmãnieElevii au descris în perechi cazuri concrete de conflict,fãcînd schimb de opinii dupã urmãtorul algoritm:1. Conflictul a fost soluþionat?2. În ce mod? Ce deprinderi v-au fost de folos?3. Care sînt posibilele cauze ale nesoluþionãrii?4. Ce ar trebui întreprins pentru a soluþionadivergenþele?5. Ce emoþii aþi avut în timpul conflictului?6. Cum le-aþi depãºit?7. Ce urmãri a avut conflictul asupra voastrã?8. Care au fost aspectele pozitive ale conflictului princare aþi trecut?Sarcina de reformulare a unor replici de genul:„Dirigintele cãtre elevi:78TOLERANÞA CA VALOARE PERSONALà ªI INTERPERSONALà (VALORIICAREA PROIECTELOR DIDACTICE)
EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë– Sînteþi nedisciplinaþi! Toþi profesorii îmireproºeazã acest lucru! Vã previn cã voi lua mãsuriaspre în ceea ce priveºte disciplina, întîrzierile ºiabsenþele!»”;„Pãrintele cãtre fiicã:«– Toatã ziua stai în faþa oglinzii de parcã mîinemergi la concursul de frumuseþe! Mai pune mîna pecarte cã þi-i plinã agenda de note de doi!»”;„Prietenul cãtre prieten:«– Te vãd mereu morocãnos. Mã dai ºi pe mine pestecap. Ori de cîte ori ne adunãm sã discutãm despreproblemele echipei, vii supãrat, pus pe harþã ºi indispuitoatã lumea!”,realizate în grup la etapa reflecþie, i-a ajutat pe elevinu doar sã exerseze, ci ºi sã înþeleagã cum îºi pot modificapropriile atitudini ºi comportamentele ce genereazã oatmosferã conflictualã atît la ºcoalã cît ºi în relaþiile cupãrinþii, cu alte persoane din comunitate. Sugestive, înacest sens, sînt ºi reflecþiile profesoarei Luminiþa lorea:„Pe parcursul realizãrii celul de-al treilea obiectiv, amobservat cã elevii nu au fost destul de sinceri, altfel spusnu vor sã se simtã vinovaþi de situaþia de conflictprovocatã de ei înºiºi. Însã, în urma analizei definiþieiconflictului ºi a discuþiilor conform algoritmului propus,au început sã înþeleagã unde anume au greºit. Am doritsã ajung la niºte concluzii privind ultimul conflict, atuncicînd toatã clasa s-a supãrat fãrã motiv pe o fetiþã, care asuferit enorm. Am fost plãcut surprinsã cînd un bãieþelºi-a dat seama cã s-au simþit la fel de rãu colegii din ambeletabere ºi cã «a-þi cere scuze este ceva firesc”.Asemenea activitãþi ce educã participanþii în spiritultoleranþei sînt necesare nu numai pentru generaþia încreºtere, ci ºi pentru cei maturi.”<strong>Pro</strong>fesoara Margareta Guzun de la Liceul TeoreticMãgdãceºti, Criuleni, a constatat, dupã ora de dirigenþiela cl. a IX-a B, urmãtoarele: „...ascultîndu-se reciproc,elevii au înþeles cã este important sã trãiascã ºi sã lucrezeîntr-un mediu prietenos, în care sã se simtã încurajaþi, sãse respecte ºi sã nu se tachineze reciproc pentru nimicuri.În clasã unii sînt izolaþi, respinºi, depresivi, datoritãcomportamentului lor neadecvat. Scoþînd în evidenþãdiferenþa dintre toleranþã ºi intoleranþã, comparînddiferite comportamente, elevii au dedus cã trebuie sã fiesinceri unul cu celãlalt, sã depãºeascã conflictele ºi sãfie uniþi.”Pornind de la un studiu de caz din propria localitate –poluarea mediului ambiant, prin arderea pietrei pentruproducerea varului, cu toxine nocive pentru sãnãtatealocuitorilor, acþiune ce implicã ºi distrugerea naturii depe malul rîului Draghiºtea, Angela Lambarshi, dirigintacl.a VI-a, ªcoala medie Trinca, Edineþ, a discutat cu eleviidespre Respectul faþã de mediul ambiant: oresponsabilitate socialã. Punînd la baza activitãþiiobiective atitudinale ºi formative, profesoara i-a provocatîntr-o primã etapã sã se pronunþe asupra relaþiei omnaturã.Comentarea motoului „Cauza proprie a relelornoastre e lipsa de culturã adevãratã” (M. Eminescu),desenarea simbolului naturii ºi argumentarea produsuluiobþinut, scrierea unui microeseu despre cauzele care ducla distrugerea naturii în general au fost cele trei momentedesfãºurate în faza evocare. La realizarea sensului,profesoara a prezentat problema cu care se confruntãsatul ºi le-a propus elevilor, printr-un exerciþiu de empatie(Dacã aþi fi pãdurea, apa ºi aerul, flora ºi fauna), sãexpunã, utilizînd Graficul T, ce aºteptãri ºi temeri au dinpartea oamenilor.Maia Porumbrica, profesoarã la Liceul Teoretic dinTaraclia, Cãuºeni, a organizat în perioada 14-20 noiembrie2005 Sãptãmîna Toleranþei ºi a realizat mai multe activitãþi:Concursul de desen Toleranþa – dreptul de a trãi înpace; Concursul eseurilor Toleranþa – armonia îndiferenþe; ºedinþe cu pãrinþii ºi discuþii despre Drepturilecopilului, Toleranþa în familie. Relaþia copii-pãrinþi;Toleranþa. Încrederea în copil ºi aprecierea rezultatelorobþinute de el; orã de dirigenþie Dreptatea ºi egalitatea– principii ale toleranþei; activitãþi cu profesorii:Toleranþa în familie ºi în clasã, Toleranþainterpersonalã în liceul nostru, Spiritul toleranþei ºiformarea lui la vîrsta adolescenþei; ºedinþa ClubuluiTinerilor A te tolera pe tine însuþi...; masa rotundãToleranþã ºi responsabilitate. Educaþia Toleranþei princunoaºtere ºi informare.Cîteva dintre aceste activitãþi au avut ca scopcombaterea stereotipurilor ºi prejudecãþilor despre uniielevi, catalogaþi ºi excluºi din colectivul clasei pentru cãau un handicap în exprimare sau provin dintr-o familievulnerabilã etc. Succesul constã în aceea cã elevii,complexaþi ºi frustraþi de atitudinea colegilor, dar ºi aprofesorilor, au fost re-descoperiþi ca persoane ce posedãcalitãþi ºi capacitãþi de care cei din preajma lor nici nubãnuiau, etichetîndu-i preconceput.Cea de-a doua coordonatã a educãrii elevilor înspiritul toleranþei vizeazã adaptarea reuºitã a tematiciivaste ºi complicate a toleranþei pentru clasele primare.Elevii de vîrstã micã, de asemenea, au nevoie de informaþiiteoretice pentru înþelegerea semnificaþiei toleranþei/intoleranþei (simptomele intoleranþei, indicatorii toleranþei,Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la DrepturileCopiilor º.a.). În acest sens, demne de luat în seamã sîntproiectele Politeþea – bunãtate, respect ºi omenie (înv.Ala Bãlãnuþã, ªcoala Medie Moleºti, Ialoveni) ºi Sã nuuitãm de cei mai triºti ca noi (înv. Inga Savtenco, ªcoalaMedie nr. 4, or. Soroca).Inga Savtenco i-a sensibilizat pe elevii cl. a III-a, pepãrinþii acestora ºi alþi membri ai comunitãþii, printr-oactivitate cu urmãtorul moto: „Sã avem seninãtatea de aaccepta ceea ce nu poate fi schimbat. Sã avem curajul dea schimba ceea ce poate fi schimbat ºi, desigur, sã avemînþelepciunea de a face deosebirea între aceste douãposibilitãþi”.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006TOLERANÞA CA VALOARE PERSONALà ªI INTERPERSONALà (VALORIICAREA PROIECTELOR DIDACTICE)79
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18:
EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20:
EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22:
EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24:
EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26:
EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e