DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEun reportaj de la concursul Dakar-Paris ºi ormula 1,respectînd cerinþele unui astfel de text. Tot în acestecircumstanþe, avînd cel puþin 3 echipe, le propunemelevilor, la etapa de reflecþie, sã elaboreze un panoupublicitar al unui produs: rechizite ºcolare, jucãrii etc.(important este ca toþi cei implicaþi sã facã publicitateaceluiaºi produs). În final vom recurge la evaluareareciprocã: aprecierea panoului care place mai mult ºicomentarea alegerii. Astfel, îi obiºnuim pe elevi sã-ºiargumenteze punctul de vedere, sã evalueze, sãconvingã.Aceleaºi jucãrii pot fi utile ºi în cl. a X-a, la studiereastilului oficial-administrativ. Creînd situaþii oportune, îirugãm sã redacteze un CV: 1. în numele unei studente dinRepublica Moldova, care solicitã o bursã de studiu la unadintre universitãþile din strãinãtate; 2. în numele unui pilotde ormula 1, pentru a fi admis la competiþii; 3. în numeleunui dresor de urºi, pentru a fi angajat la Circul dinChiºinãu etc.Prin situaþiile sugerate, elevii vor observa, vorcomenta, vor motiva diferenþa dintre aceste trei acte,obiºnuindu-se sã-ºi þinã un CV la zi, sã-l modifice înfuncþie de necesitate. <strong>Pro</strong>fesorul va insista asupra aºezãriiîn paginã, asupra structurii.Atunci cînd redactarea unui CV este operaþionalã,putem solicita întocmirea aceloraºi documente dinperspectiva unui personaj literar: cum ar arãta CV-ul luiTitu Herdelea, elaborat la sosirea sa în România? Dar allui Dinu Pãturicã, al lui Ilie Moromete?Putem concluziona cã Jocul de rol este o tehnicã deînvãþare situaþionalã, care îi familiarizeazã pe elevi cumodul de gîndire, de acþiune specific anumitor status-uriprofesionale. Sub acest aspect, nu poate rãmîneneobservabil caracterul utilitar al camuflãrii prin joc, dar,sub alt aspect, viaþa cere luciditate. Sã însemne oarelingura cu miere lipsã de luciditate?În cele din urmã, reieºind din relaþia învãþare-situaþie ºipornind de la finalitãþile Educaþiei lingvistice ºi Educaþieiliterar-artistice, subiectele comentate reprezintã unfundament trainic în înfruntarea seismelor didactice – oferãspaþiu viran ºi pentru o motivaþie situaþionalã, pentru elevifiind esenþial sã înveþe a învãþa eficient ºi a gîndi critic.Mi-ar plãcea sã finalizez aceastã mãrturisire cucuvintele lui J. Chevalier: „Luptã, hazard, simulacru sauvîrtej – jocul este un întreg univers în care fiecare trebuie,cu ºanse egale, sã-ºi afle locul”.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Editura LiteraInternaþional, Chiºinãu, 2000.2. Cartaleanu, T., Ciobanu, M., Cosovan, O., Limbaºi literatura românã, Manual pentru cl. a VIII-a,Editura ªtiinþa, Chiºinãu, 2003.3. Cartaleanu, T., Ciobanu, M., Cosovan, O., Limbaºi literatura românã, Ghidul profesorului, cl. aIX-a, Editura ªtiinþa, Chiºinãu, 2003.4. Coþofan, M., Doboº, M., Literatura românãpentru liceu, Editura Polirom, Iaºi, 2002.92ROLUL LUDICULUI ÎN DEZVOLTAREA MOTIVAÞIEI LA LECÞIILE DE LIMBA ROMÂNÃ
DICÞIONARParteneriatul profesori-elevipãrinþiSorin CRISTEAUniversitatea BucureºtiParteneriatul profesori-elevi-pãrinþi constituie ovariantã operaþionalã a parteneriatului pedagogicinstituit la nivelul sistemelor (post)moderne deînvãþãmînt, caracterizate printr-o structurã de relaþiedeschisã spre toate resursele contextului intern ºi externale educaþiei. Ca model, evidenþiazã necesitateaperfecþionãrii corelaþiei profesor-elev prin valorificarearesurselor pedagogice ale familiei la nivelul unor multipleraporturi de complementaritate existente între educaþia/instruirea formalã – nonformalã – informalã.uncþiile generale îndeplinite vizeazã: a) angajareaîntr-o acþiune educaþionalã comunã, sinergicã în planulresurselor ºi negociabilã la nivelul metodelor;b) colaborarea eficientã la nivelul conexiunilor necesareîntre obiectivele comune propuse ºi mijloacele derealizare diversificate în raport de context; c) creareacadrului instituþional necesar pentru diviziuneasarcinilor ºi evaluarea periodicã a rezultatelor.Aceste funcþii demonstreazã faptul cã în societateapostmodernã, ºcoala ºi profesorii nu îºi mai pot îndeplinimisiunea în condiþii optime fãrã implicarea factorilorcomunitari, în general, a celor familiali, în special (vezi:Dictionnaire encyclopedique de l’education et de laformation, Editions Nathan, Paris, 1998, p.748; AgenþiaNaþionalã SOCRATES, Combaterea eºecului ºcolar – oprovocare pentru construcþia europeanã, EdituraAlternative, Bucureºti, 1996, p.105).Obiectivele specifice, proiectate în cadrulparteneriatului, în raport de funcþiile generale amintite,care au un caracter obiectiv în contextul societãþii postmoderneºi al afirmãrii paradigmei curriculumului, vizeazã:a) „lupta împotriva eºecului ºcolar” prin mobilizareacelor trei actori ai educaþiei, în regim de solidaritateºi cooperare permanentã;b) mobilizarea tuturor resurselor, special pentru perfecþionareacorelaþiei pedagogice profesor-elev ºivalorificarea sa în contextul instruirii formale ºinonformale;c) implicarea pedagogicã a familiei în procesul decunoaºtere socialã ºi psihologicã a elevilor înperspectiva individualizãrii activitãþii de instruireîn mediul ºcolar ºi extraºcolar;d) organizarea cadrului normativ care reglementeazãparteneriatul profesori-elevi-pãrinþi, în cadrulclasei, ºcolii ºi al comunitãþii educaþionale locale.Structurile parteneriatului corespund funcþiilorgenerale ºi obiectivelor specifice. Sînt proiectate înconsecinþã la nivel de sistem ºi de organizaþie ºcolarã, înforme diversificate: consilii consultative, cabinete deconsiliere, programe în cadrul comunitãþii locale,programe de stimulare a reuºitei ºcolare ºi de prevenire aeºecului ºcolar, proiecte cu scop de orientare ºcolarã,profesionalã ºi socialã etc.Tipologia parteneriatului profesori-elevi-pãrinþipoate fi identificatã în interiorul clasificãrilor propuse înliteratura de specialitate. Implicã raportarea la trei criteriicomplementare: a) domeniul vizat – parteneriat deasistenþã pedagogicã, psihologicã ºi socialã; b) sferade acþiune – parteneriat intern (la nivelul ºcolii);parteneriat extern (la nivel extraºcolar); c) modalitateade funcþionare – parteneriat de colaborare (internã ºiexternã) – vezi Dictionnaire encyclopedique del’education et de la formation, Editions Nathan, Paris,1998, p.750, Sorin Cristea, Dicþionar de pedagogie, LiteraEducaþional, Chiºinãu, 2002.Conþinutul activitãþilor la nivelul acestui tip departeneriat sînt realizabile în cadrul unor circuite93
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18:
EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20:
EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22:
EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24:
EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26:
EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28:
EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30:
EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32:
RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34:
RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36:
RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38:
RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40:
DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul