DOCENDO DISCIMUS3. Nota creeazã teamã faþã de obiectul de studiu.4. Nota nu are nici un efect de influenþã.Opinia elevilor despre caracterul necesar al sistemuluide notare ºi despre rolul notei în pregãtirea lor:1. Opinia elevului cu privire la necesitatea sistemuluide notare.2. Opinia elevului cu privire la consecinþele uneievaluãri fãrã note.Elaborarea chestionarului sociologicLa alcãtuirea chestionarului am folosit o diversitatede întrebãri.1. Din punctul de vedere al conþinutului informaþiilorsolicitate:a) întrebãri factuale, care cer date concrete, nupãreri;b) întrebãri de opinie, în care rãspunsul cuprindedate de ordin subiectiv.2. Din punctul de vedere al genurilor de rãspunsurisolicitate:a) întrebãri închise, în care rãspunsul se alege(una sau douã variante corecte) dintr-o seriede rãspunsuri formulate;b) întrebãri deschise, cu rãspunsuri formulate deelev;c) întrebãri mixte.3. Din punctul de vedere al locului ºi roluluiîntrebãrilor în structura chestionarului:a) întrebãri introductive, care au rolul de a„încãlzi atmosfera”;b) întrebãri de bazã;c) întrebãri complementare, care conþin ºi informaþiisuplimentare;d) Întrebãri cheie;e) Întrebãri filtru.Ipotezele, variabilele ºi grupurile experimentaleÎn baza constatãrilor enunþate anterior, mi-am propussã efectuez un experiment psihopedagogic care sãpermitã estimarea mai riguroasã a factorilor ceinfluenþeazã atît caracterul obiectiv/subiectiv al aprecieriicît ºi atitudinea elevilor faþã de actul evaluãrii.În experimentul dat variabilele independente sînt, decele mai multe ori, mijloacele specifice de acþiune aleprofesorului (o nouã metodã, un mod de structurare acunoºtinþelor, un anumit tip de relaþie cu elevii, o formã deorganizare a predãrii ºi învãþãrii etc.), iar variabileledependente – modificãrile aºteptate (prognozate) încomportamentul elevilor, în gradul ºi calitatea însuºiriicunoºtinþelor, în creºterea eficienþei procesului de învãþare.Scopul psihopedagogic al experimentului nu este doarunul explicativ, ci ºi aplicativ – el urmãreºte o ameliorare,o mai bunã realizare a obiectivelor propuse.a) Grupul experimental, pe care s-a intervenit cuschimbãrile determinate de variabilele independente,l-a constituit o clasã de elevi (a IX-a), vizatãfiind disciplina Biologie;b) Grupul de control (martor) a fost, desigur, o clasãde acelaºi nivel ºi de profil, aleasã pe criteriul uneicît mai mari asemãnãri cu clasa experimentalã. Laacest grup nu s-a realizat nici o schimbare în modulde desfãºurare a evaluãrii, pãstrîndu-se situaþia„normalã”.Interpretarea rezultatelor s-a produs prin comparareagrupurilor ºi etapelor experimentului ºi a cuprins:– compararea stãrii iniþiale cu starea finalã (postexperimentalã)a variabilelor dependente la grupulexperimental;– compararea stãrii iniþiale cu starea finalã avariabilelor dependente la grupul de control;– compararea stãrii finale a variabilelor dependentela grupul experimental cu starea finalã a variabilelorla grupul martor.Înainte de începerea experimentului, nivelul variabilelordependente a fost studiat la ambele grupuri, pentrua constata dacã nu existã diferenþe prea mari, care ar viciacalitatea de „martor” a grupului de control. Dupã cum amarãtat, cele douã clase de elevi au fost selectate astfelîncît nivelul ºi componenþa lor sã nu acþioneze ca o „variabilãstrãinã” care ar influenþa corectitudinea concluziilor.1. Etapa iniþialã sau preexperimentalã a inclus:– selectarea celor douã grupuri (clase), experimentalºi de control;– studierea variabilelor dependente în starea loriniþialã, preexperimentalã prin aplicareachestionarului de atitudine ºi prin înregistrareasituaþiei privitor la notele obþinute de elevianterior.2. Etapa experimentalã a presupus o intervenþie cuvariabile independente la grupul experimental, întimp ce la grupul de control situaþia a rãmasneschimbatã.3. Etapa finalã sau postexperimentalã a constat înreevaluarea stãrii variabilelor dependente atît lagrupul experimental cît ºi la cel de control. Practic,s-a aplicat din nou chestionarul de atitudine ºis-au înregistrat notele obþinute de elevii celordouã clase dupã desfãºurarea experimentului.Consemnarea, analiza ºi interpretarea datelorPentru început, consider cã prezintã interes expunereaunor reacþii din partea elevilor ºi evoluþii ale procesuluide evaluare, aºa cum au fost consemnate la grupul experimental.Am constatat cã:1. În prima fazã a experimentului, elevii erau în dificultatela acordarea de note colegilor ºi, mai ales, lorînºiºi, chiar dacã luaserã cunoºtinþã de criteriile(inclusiv „baremele”) de evaluare a probelor scrise.Diferenþele între notele acordate de profesor ºi celedate colegilor s-au situat între 1 ºi 3 puncte. În ceeace priveºte autoevaluarea, nu a acþionat o „logicã”anume: unii elevi îºi acordau o notã mai micã, alþii(majoritatea) – una mai mare decît cea a profesorului.54ACTORII SUBIECTIVI AI EVALUÃRII
DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acestor diferenþe, în prima fazã aexperimentului notele acordate de elevi colegilorsau lor înºiºi nu au fost luate în considerare (nuau fost trecute în registru), dar s-au purtat discuþiiîn jurul celor constatate. Treptat, prin raportareapermanentã la obiectivele ºi criteriile de evaluares-a ajuns la un anumit acord. Pe mãsurã cediferenþele s-au diminuat (fãrã ca profesorul sãimpunã modificarea notelor), notele acordate deelevi au început sã fie consemnate în catalog.3. Încurajaþi de aceste rezultate, elevii au cerut sãverifice lucrãrile. olosind „baremele” de corectare,ei analizau fiecare rãspuns, acordau punctajulcorespunzãtor ºi în final stabileau nota. S-aprocedat în acelaºi mod ºi la corectarea lucrãrilorsemnate de colegi, mai ales în cazuri speciale (elevibuni cu lucrãri slabe, elevi slabi cu lucrãri bune).4. Timpul limitat nu a permis corectarea repetatã atuturor lucrãrilor. Dar, recurgînd la „autocorectarea”ºi corectarea sistematicã a lucrãrilor colegilor, peparcursul mai multor lecþii, la mijlocul trimestrului,diferenþa dintre notele acordate de profesor ºi celeacordate de elevi nu depãºea 0,5-0,7 puncte.5. La aplicarea reluatã a metodei aprecierii obiectives-a constatat o obiectivare evidentã a interevaluãrii,o influenþã mai redusã a „cliºeelor” de apreciere,a „prieteniilor” sau a ierarhiilor clasei,precum ºi o vizibilã ameliorare a autoevaluãrii.Concluzii generale cu privire la atitudinea elevilorfaþã de evaluarea ºcolarãSintetizînd informatiile pe fiecare dimensiune aconceptului, luînd în considerare ºi modul de asociere adatelor între diferite dimensiuni, se pot formula urmãtoareleconcluzii cu caracter general:• convingerea elevilor cã sînt apreciaþi pentruaspectul cantitativ al rãspunsului genereazãînvãþare mecanicã, reproducere de noþiuni, lipsãde încredere în forþele proprii;• prezenþa unor criterii subiective în notareperturbeazã sistemul de evaluare ºi autoevaluare,îi obiºnuieºte pe elevi cu caracterul imprevizibil,surprinzãtor al notei.Concluziile investigaþiilor asupra atitudinii elevilor faþãde actul aprecierii confirmã faptul cã acþiunea factorilorsubiectivi este o realitate a evaluãrii ºcolare. În acest context,controlul factorilor subiectivi devine indispensabilunei evaluãri obiective ºi formative, care sã orienteze maibine elevii ºi sã ofere feedback-ul de reglare ºi autoreglareîn procesul învãþãrii.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Bîrzea, C., Domenii ºi procedee de evaluare, înAnaliza de învãþãmînt. Componente ºiperspective, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1977.2. Clemence, A., Teoriile disonanþei cognitive, înPsihologie socialã. Aspecte contemporane,Editura Polirom, Iaºi, 1996.3. Dicþionar de psihologie socialã, Edituraªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1980.4. Gagne, R. M., Condiþiile învãþãrii, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1975.5. Harãnguº, C., Intuiþie ºi cunoaºtere, Edituraacla, Timiºoara, 1980.6. Lindeman, R.H., Evaluare în procesul deinstruire, în Psihologia procesului educaþional,sub redacþia Joel R. Davitz ºi Samuel Ball, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1978.Aspecte ale orientãrilor axiologice lastudenþiThe necessity of values’ promotion within theuniversity courses/disciplines is emphasized byaxiological dimension of the university curriculum aswell as by the investigated students’ conception.Stabilirea valorilor promovate în învãþãmîntuluniversitar se înscrie în cadrul unei abordãri complexe afuncþiilor educaþiei. Pornind de la ideea cã ºcoala nu-i„o insulã a viitorului, care existã în lumea contemporanã”,John Dewey þine sã atribuie educaþiei rolul de „organ altransplantãrii culturii” ºi „al reconstrucþiei vieþii sociale”.Astfel, se relevã una dintre funcþiile principale aleeducaþiei – cea axiologicã, care are în vedere formareacapacitãþii de a aprecia valorile societãþii, din toatedomeniile, prin procesul de transmitere a acestora în modselectiv ºi organizat pentru a fi receptate ºi valorificatecreativ de cãtre individ.Realitatea socialã impune viitorului absolvent aluniversitãþii o formare profesionalã corespunzãtoare.Totodatã, activitatea universitãþilor nu se limiteazã lainstruirea elitelor profesionale prin simpla asimilare acomponentelor culturii, ci oferã studenþilor, în primul rînd,pregãtire pentru a aprecia ºi promova valorile culturale,morale, juridice, politice etc.Or, funcþia axiologicã a educaþiei necesitã a fi luatã înconsiderare în învãþãmîntul superior prin însuºirea,crearea ºi descoperirea valorilor în cadrul cursurilor/disciplinelor de studiu; prin dezvoltarea competenþei<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006ACTORII SUBIECTIVI AI EVALUÃRII55
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e