Nr. 36-37 - Pro Didactica

DOCENDO DISCIMUSîn recunoaºterea rapidã a indiciilor structurali. El trebuie sã-ºidezvolte arta distingerii imediate a semnelor ce indicã afirmaþia,negaþia, întrebarea ºi exclamaþia; cuvintele ce modificãsensul altor cuvinte; relaþiile de timp, cauzã ºi efect; enunþurilecondiþionale etc. La aceastã fazã ar fi binevenite culegerisuplimentare de materiale, folosite în paralel cu manualul.La etapa a patra a învãþãrii lecturii, activitãþile de citirepot fi clasificate în intensive ºi extensive. Citirea intensivãvizeazã progresul ulterior în învãþarea limbii, subîndrumarea profesorului, iar citirea extensivã, dezvoltîndritmul propriu al elevului, este potrivit capacitãþilor saleindividuale. Citirea intensivã va asigura baza necesarãelucidãrii dificultãþilor de structurã ºi îmbogãþiriivocabularului, un control mai sigur în vorbire ºi scriere.Elevii studiazã schiþe ºi fragmente de romane, alese înraport cu gradul de dificultate al limbii ºi, nu în ultimulrînd, cu interesul pe care îl reprezintã pentru ei.Pentru citirea extensivã va fi triat un material cu unnivel de dificultate mai redus decît cel pentru citireintensivã. Scopul citirii extensive îl constituie pregãtireaelevului pentru o lecturã fluentã în limba a doua, dinplãcere. Acest obiectiv îl vom considera atins doar dacãelevul va începe sã caute singur cartea româneascã.Structurile din text îi vor fi deja cunoscute, iar vocabularulnou va fi introdus treptat, în aºa fel încît sensulcuvintelor noi sã fie dedus din context sau stabilit cuuºurinþã. Textele selectate trebuie sã fie atractive, iarpovestirile sã se împartã în capitole nu prea lungi. Elevulalolingv învaþã acum sã citeascã fãrã sprijinul profesorului(sprijin continuu), al cãrui rol în acest moment estede a-i suscita interesul pentru citit.Etapele a doua – a patra sînt binevenite pentru ciclulgimnazial. În aceste clase elevul demonstreazã cã a înþelesceea ce a citit ºi poate fi încurajat sã treacã la urmãtoareafazã – cea de-a ºasea care corespunde treptei liceale.Dacã în etapa a patra profesorul îl obiºnuieºte pe elevsã citeascã în mod individual, atunci în etapa urmãtoarei se acordã o independenþã totalã, propuîndu-i-semateriale neadaptate. Activitãþile din clasã se vor bazape citirea intensivã. Textul nu va mai fi doar citit, ci ºidiscutat în detaliu. Unii profesori folosesc o procedurãmonotonã de citire ºi traducere cuvînt cu cuvînt. Lecþiadevine plictisitoare, lipsitã de scop ºi nu cultivã plãcereacitirii. Procedînd astfel, putem distruge acel „generatoral plãcerii”, dupã cum numea Bertrand Schwartz textul.Revenim la problema textului de manual. Capacitateaelevilor de liceu de a vorbi ºi a scrie în limba a doua vadepinde de alegerea textelor de cãtre profesor. Respectivulstadiu nu permite selectarea dupã semnificaþia lor istoricãîn dezvoltarea literaturii române. Elevul abia a absolvit ciclulgimnazial ºi scopul principal al lecturii trebuie sã fieconsolidarea deprinderilor de limbaj. Materialul ales artrebui sã fie similar celui destinat orelor de limba maternã:schiþe, povestiri, piese, poezii accesibile, ale cãror subiectenu sînt prea dificile. Se presupune cã adolescentul va puteatrece la etapa a ºasea de dezvoltare a lecturii indiferent defaptul dacã va continua sau nu studiul limbii a doua. Eltrebuie sã se simtã destul de sigur pentru a-ºi alege o carte,o revistã sau un ziar ºi sã le citeascã pentru propria plãcereºi instruire, apelînd rareori la dicþionar. Specialiºtii îndomeniu considerã cã la acest nivel obiectivele curricularesînt îndeplinite ºi elevul alolingv este capabil sã citeascãfãrã dificultate, sã comunice cu semenii, vorbitori de limbaromânã, ºi sã se integreze în societate.Ajung oare elevii noºtri la cea de-a ºasea etapã alecturii? Au ei nevoie sã citeascã tot ce s-a menþionatanterior? Rãspunsul se lasã aºteptat.Consider cã dacã deprinderea de a citi nu a fostformatã la primul nivel ºi dezvoltatã pe parcurs, limba nua fost însuºitã aºa cum ne-am dorit-o. Atunci cîndcontactul cu limba ºi literatura românã a avut locnerespectîndu-se procesele sus-numite, elevul poatesã-ºi cultive o atitudine negativã faþã de aceastã materie.Lectura este o tehnicã fundamentalã de muncãintelectualã, care în practica ºcolii devine o parte esenþialãa învãþãrii, o activitate de studiu personalã ºi formativã.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Manual pentru o predare activã a limbilor,Bucureºti, 1974.2. Purice, M., Guþu, V., Limba românã în ºcolilealolingve, Chiºinãu, 1995.3. Wilga, M. Rivers, ormarea deprinderilor delimbã strãinã, Bucureºti, 1977.4. Limba ºi literatura românã pentru ºcoalaalolingvã (ghid metodologic), Chiºinãu, 2000.5. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Succesul demersuluididactic la limba românã, Supliment al revistei„Didactica Pro...”, Nr. 3, 2002.6. Predarea ºi învãþarea limbii prin comunicare, Ghidulprofesorului, Cartier educaþional, Chiºinãu, 2003.7. ªerban, V., Metodica predãrii limbii române: cursintensiv pentru studenþii strãini, Bucureºti, 1980.Recenzenþi:dr., conf. univ. Tatiana CARTALEANUdr. Al. BURLAC48LECTURA ÎN ªCOALA ALOLINGVÃ