DOCENDO DISCIMUSîn recunoaºterea rapidã a indiciilor structurali. El trebuie sã-ºidezvolte arta distingerii imediate a semnelor ce indicã afirmaþia,negaþia, întrebarea ºi exclamaþia; cuvintele ce modificãsensul altor cuvinte; relaþiile de timp, cauzã ºi efect; enunþurilecondiþionale etc. La aceastã fazã ar fi binevenite culegerisuplimentare de materiale, folosite în paralel cu manualul.La etapa a patra a învãþãrii lecturii, activitãþile de citirepot fi clasificate în intensive ºi extensive. Citirea intensivãvizeazã progresul ulterior în învãþarea limbii, subîndrumarea profesorului, iar citirea extensivã, dezvoltîndritmul propriu al elevului, este potrivit capacitãþilor saleindividuale. Citirea intensivã va asigura baza necesarãelucidãrii dificultãþilor de structurã ºi îmbogãþiriivocabularului, un control mai sigur în vorbire ºi scriere.Elevii studiazã schiþe ºi fragmente de romane, alese înraport cu gradul de dificultate al limbii ºi, nu în ultimulrînd, cu interesul pe care îl reprezintã pentru ei.Pentru citirea extensivã va fi triat un material cu unnivel de dificultate mai redus decît cel pentru citireintensivã. Scopul citirii extensive îl constituie pregãtireaelevului pentru o lecturã fluentã în limba a doua, dinplãcere. Acest obiectiv îl vom considera atins doar dacãelevul va începe sã caute singur cartea româneascã.Structurile din text îi vor fi deja cunoscute, iar vocabularulnou va fi introdus treptat, în aºa fel încît sensulcuvintelor noi sã fie dedus din context sau stabilit cuuºurinþã. Textele selectate trebuie sã fie atractive, iarpovestirile sã se împartã în capitole nu prea lungi. Elevulalolingv învaþã acum sã citeascã fãrã sprijinul profesorului(sprijin continuu), al cãrui rol în acest moment estede a-i suscita interesul pentru citit.Etapele a doua – a patra sînt binevenite pentru ciclulgimnazial. În aceste clase elevul demonstreazã cã a înþelesceea ce a citit ºi poate fi încurajat sã treacã la urmãtoareafazã – cea de-a ºasea care corespunde treptei liceale.Dacã în etapa a patra profesorul îl obiºnuieºte pe elevsã citeascã în mod individual, atunci în etapa urmãtoarei se acordã o independenþã totalã, propuîndu-i-semateriale neadaptate. Activitãþile din clasã se vor bazape citirea intensivã. Textul nu va mai fi doar citit, ci ºidiscutat în detaliu. Unii profesori folosesc o procedurãmonotonã de citire ºi traducere cuvînt cu cuvînt. Lecþiadevine plictisitoare, lipsitã de scop ºi nu cultivã plãcereacitirii. <strong>Pro</strong>cedînd astfel, putem distruge acel „generatoral plãcerii”, dupã cum numea Bertrand Schwartz textul.Revenim la problema textului de manual. Capacitateaelevilor de liceu de a vorbi ºi a scrie în limba a doua vadepinde de alegerea textelor de cãtre profesor. Respectivulstadiu nu permite selectarea dupã semnificaþia lor istoricãîn dezvoltarea literaturii române. Elevul abia a absolvit ciclulgimnazial ºi scopul principal al lecturii trebuie sã fieconsolidarea deprinderilor de limbaj. Materialul ales artrebui sã fie similar celui destinat orelor de limba maternã:schiþe, povestiri, piese, poezii accesibile, ale cãror subiectenu sînt prea dificile. Se presupune cã adolescentul va puteatrece la etapa a ºasea de dezvoltare a lecturii indiferent defaptul dacã va continua sau nu studiul limbii a doua. Eltrebuie sã se simtã destul de sigur pentru a-ºi alege o carte,o revistã sau un ziar ºi sã le citeascã pentru propria plãcereºi instruire, apelînd rareori la dicþionar. Specialiºtii îndomeniu considerã cã la acest nivel obiectivele curricularesînt îndeplinite ºi elevul alolingv este capabil sã citeascãfãrã dificultate, sã comunice cu semenii, vorbitori de limbaromânã, ºi sã se integreze în societate.Ajung oare elevii noºtri la cea de-a ºasea etapã alecturii? Au ei nevoie sã citeascã tot ce s-a menþionatanterior? Rãspunsul se lasã aºteptat.Consider cã dacã deprinderea de a citi nu a fostformatã la primul nivel ºi dezvoltatã pe parcurs, limba nua fost însuºitã aºa cum ne-am dorit-o. Atunci cîndcontactul cu limba ºi literatura românã a avut locnerespectîndu-se procesele sus-numite, elevul poatesã-ºi cultive o atitudine negativã faþã de aceastã materie.Lectura este o tehnicã fundamentalã de muncãintelectualã, care în practica ºcolii devine o parte esenþialãa învãþãrii, o activitate de studiu personalã ºi formativã.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Manual pentru o predare activã a limbilor,Bucureºti, 1974.2. Purice, M., Guþu, V., Limba românã în ºcolilealolingve, Chiºinãu, 1995.3. Wilga, M. Rivers, ormarea deprinderilor delimbã strãinã, Bucureºti, 1977.4. Limba ºi literatura românã pentru ºcoalaalolingvã (ghid metodologic), Chiºinãu, 2000.5. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Succesul demersuluididactic la limba românã, Supliment al revistei„<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>...”, <strong>Nr</strong>. 3, 2002.6. Predarea ºi învãþarea limbii prin comunicare, Ghidulprofesorului, Cartier educaþional, Chiºinãu, 2003.7. ªerban, V., Metodica predãrii limbii române: cursintensiv pentru studenþii strãini, Bucureºti, 1980.Recenzenþi:dr., conf. univ. Tatiana CARTALEANUdr. Al. BURLAC48LECTURA ÎN ªCOALA ALOLINGVÃ
DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model deeducaþie în familieVeronica TRIANdoctorandã, Institutul de ªtiinþe ale EducaþieiNu putem atinge perfecþiunea umanã fãrã dragosteºi tandreþe, locul cel mai potrivit pentru cultivarea lor fiindfamilia. Spaþiul necesar întru armonizarea relaþiilor dintrebãrbat ºi femeie ºi, ulterior, întru educarea copiilor estecasa pãrinteascã. amilia reprezintã un sistem alcãtuit dinmai multe personalitãþi ce interacþioneazã ºi ale cãrorcomportamente, atitudini sînt interdependente ºi intercorelate.Ideile expuse sînt primordiale în contextul etnopedagogieifamiliei ºi au stat la baza elaborãrii acestui articol.În toate timpurile, idealul uman a fost vãzut ca o armoniedeplinã între calitãþile fizice ºi morale [3, p. 54]. Pedagogulrus Uºinski spunea: „Numai omul cu minte ºi inimãbunã poate fi demn de încredere”, iar în folclorul românescgãsim: „Omul cu înþelepciune face numai fapte bune” ºi„Înþelepciunea bãtrînilor – lumina tinerilor” [8, p. 83].Creaþia popularã oralã îi atribuie persoanei numeroasetrãsãturi, o caracterizare de cîteva cuvinte înglobeazã ideidespre complexitatea ºi bogãþia naturii umane. Or, calitãþiletradiþionale ale personalitãþii, cum ar fi „fatã cuminteºi frumoasã” ºi „bãiat voinic”, nu se rezumã doar la particularitãþilesus-numite. Cumsecãdenia, trãsãtura esenþialãa unei fete frumoase, presupune ºi pricepere în toate. Prinurmare, sintagma „cuminte ºi frumoasã” constituie ovaloare universalã, deoarece este cea mai înaltã aprecierea unei fete din perspectivã popularã, reprezentîndtotodatã modelul ideal de femeie. În mod analog, „bãiatulvoinic” constituie programul formãrii personalitãþiibãrbatului, formula generalizatã a trãsãturilor lui pozitive.Percepþiile general-umane despre frumos ºi bine sîntspecifice multor etnii, toate apreciind cumsecãdenia,inteligenþa, hãrnicia, sinceritatea, curajul, vitejia,mãrinimia, nobleþea, bunãtatea.În etnopedagogie prezintã interes încercarea de aclasifica virtuþile poporului dupã importanþã. Astfel,prima pe scara valorilor se situeazã hãrnicia, apoiinteligenþa, sãnãtatea, frumuseþea, ospitalitatea. Scopuleducaþiei în familie viza anume cultivarea acestor calitãþi.Din momentul naºterii bãiatului i se ura: „Acest bãiat cel-am ridicat sã fie norocos ºi mintios, ºi voios, ºidrãgãstos, ºi sãnãtos, ºi învãþat, ºi bogat, om de treabãºi luat în seamã!” [5, p. <strong>36</strong>], iar fetiþei: „Aceastã copilãsã fie frumoasã, ... ºi femeie de treabã, ºi luatã în seamã!”[5, p. 38]. În prima rugãciune în cinstea nou-nãscutuluiacesta era binecuvîntat prin: „sã fii puternic, curajos,fericit, sã-þi cinsteºti pãrinþii, pe cei mai mari ºi pe ceibãtrîni, sã trãieºti mulþi ani ºi sã ai copii” [5, p. 31], iarcea dîntîi urare a naºei sunã în felul urmãtor: „Sã fie voiosºi frumos, sã trãiascã ºi sã creascã” sau „Sã fie scumpca argintul, dulce ca mierea, bun ca pîinea, sãnãtos caoul, rumãn ca bujorul, atrãgãtor ca busuiocul ºi alb calaptele” [5, p. 32]. Componentele idealului uman seconcretizau în cîntecele de leagãn, urãri, strigãturi.Cîntecele de leagãn sînt foarte vechi ºi îºi au originea încãde la mamele romane, care îºi adormeau pruncii cu“nenia”. Astfel, bãiatului i se cîntã: “Nani-nani, puiulmeu,/erici-te-ar Dumnezeu,/Sã fii oacheº ºi frumos/Caun soare luminos,/etele sã te-ndrãgeascã,/lori încalea ta sã creascã!” [5, p. 17], iar fetiþei: “Nani-nani,copiliþã,/Draga mamei garofiþã,/Cã mama te-a legãna/ªi pe faþã te-a spãla/Cu apã de la izvoare/Ca sã fii ruptãdin soare./Nani-nani, drãguliþã,/Creºte-ai ca ogarofiþã,/Sã fii naltã trestioarã,/Albã ca o lãcrãmioarã,/Blîndã ca o turturea/ªi frumoasã ca o stea!” [5, p. 18].Cîntecul de leagãn are mai întotdeauna infiltraþii folclorice.iind mai complex decît pare la prima vedere, el meritã oatenþie aparte în cadrul etnopedagogiei familiei. Pe de oparte, acesta îmbracã forma unui cîntecel, oarecumsimplist (versuri scurte, ritm popular, rimã împerecheatãetc.), avînd scopul de a-i aduce copilului liniºtea ºisomnul. De obicei, cîntecul de leagãn prezintã un jocingenios de cuvinte, preponderent diminutive, caredezmiardã auzul ºi inima, adormind copilul. Însã, la oanalizã mai minuþioasã, atestãm cã el este împresurat desimboluri, tematici, motive ºi idei universale. Pruncul esteun centru al Universului care dirijeazã ºi chiar genereazãNicolae SILISTRARUInstitutul de ªtiinþe ale Educaþiei<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 200649
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e