DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎnvãþare prin joc. Aplicaþiipentru instruirea matematicãprimarãLudmila URSUUniversitatea Pedagogicã de Stat “Ion Creangã”Valenþele formative ale jocurilor didactice în cadrulinstruirii primare sînt incontestabile: copiii îºi dezvoltãcapacitãþile ºi aptitudinile, îºi valorificã creativitatea ºiimaginaþia, îºi consolideazã trãsãturile volitive fiindstimulaþi de spiritul de competiþie, manifestã empatie încadrul cooperãrii în echipe, înving cu plãcere dificultãþilesurvenite etc.În sprijinul acestei idei aducem în continuare unevantai de citate din operele unor minþi luminate aleomenirii.• „Structura sufleteascã a copiilor are nevoie dedistracþii” (Platon).• „În fiecare joc existã elementele utilitãþii”(Aristotel).• „Trebuie sã existe o mai mare grijã pentru alternanþadintre joc ºi instruire, o mai mare grijã pentru a nulimita libertatea fãrã necesitate” (J. H. Pestalozzi).• „Jocul nu trebuie identificat cu orice activitate acopilului. Jocul este o exercitare a puterilor, gîndirii,atenþiei copilului” (J. Dewey).• „Jocul este un exerciþiu – mijloc de antrenarepentru viaþa ulterioarã” (P. Lesgaft).• „Jocul este o asimilare a realitãþii, o adaptare laactivitatea proprie, transformînd realitatea înfuncþie de multiplele trebuinþe ale eului”(J. Piaget).• „Satisfãcîndu-i-se copilului nevoia de joc i secreeazã condiþia fundamentalã de dezvoltare – atîtsub aspect fizic cît ºi psihic” (. rebel).• „ãrã jocul didactic este imposibil sã conducemelevii în lumea cunoºtinþelor ºi trãiriloremoþionale, sã-i facem participanþi activi la lecþie.Jocul este pruncul muncii” (ª. A. Amonaºvili).Jocul poate conferi oricãrui conþinut de învãþare, oricîtde sec sau dificil ar fi acesta, o nuanþã afectivã, motivatorieºi captivantã. Jocul didactic este una dintre principalelemetode ale educaþiei intelectuale a copiilor de vîrstãºcolarã micã; prin el pot fi realizate cele mai importanteimperative ale instruirii: însuºirea cunoºtinþelor specificeunei discipline ºcolare, formarea abilitãþilor explorativeºi de investigaþie, dezvoltarea capacitãþilor comunicative,favorizarea motivaþiei pozitive pentru studiu. Joculdidactic îmbinã învãþarea cu solicitarea permanentã ºiprogresivã a eforturilor elevilor în funcþie depredispoziþiile personale, astfel racordînd procesulinstructiv-educativ la specificul individual ºi de vîrstã alacestora.Deºi jocurile didactice se bucurã de o marepopularitate în instruirea matematicã primarã, realizarealor presupune totuºi un ºir de probleme de ordin acþional:selectarea ºi adaptarea la specificul clasei ºi la conþinutulde predare-învãþare, desfãºurarea eficientã, evaluareaactivitãþii de joc etc. Dacã pentru clasele I-II literatura despecialitate propune o varietate mare de jocuri didacticematematice, apoi pentru clasele III-IV numãrul lor estemult mai redus. Practica didacticã însã ne convinge cã ºiîn aceste clase jocul didactic este o metodã indispensabilãinstruirii matematice eficiente.<strong>Pro</strong>punem în continuare un set de jocuri didacticepentru clasele III-IV, referitoare la conþinutul de învãþare„Numere naturale mai mari decît 1000”, care se însuºeºte,de regulã, destul de dificil. Numerele cu care se lucreazãsînt mari, conþin multe cifre, studierea lor fiind anevoioasãpentru copii. De aceea, este absolut necesar sã recurgem86
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mãsuri speciale de motivare pentru învãþare. În aceastã ordine de idei, jocul didactic oferã multiple oportunitãþi ºipoate transforma un conþinut dificil în unul atractiv, stimulînd procesele afective ºi intelectuale, sporind ºansele desucces.OBIECTIV: Numãrarea pînã la 1000000.Joc didactic „Pînza numãrãrii”Conþinut matematic: exerciþii de numãrare cu startul,finalul ºi pasul dat.Sarcina didacticã: sã se numere pornind de la 0 înordinea indicatã cu pasul precizat (fiecare spune cîte 10numere, începînd cu ultimul rostit de elevul precedent):– crescãtor: din 10 în 10; din 100 în 100; din 1000 în 1000;– descrescãtor: din 500 în 500; din 1 în 1.Material didactic: un ghem de aþã de lînãRegulile jocului:– Un copil din primul rînd de bãnci primeºte ghemulºi începe numãrarea conform sarcinii prezentatede învãþãtor, depãnînd aþa pe un creion peparcursul rostirii celor 10 numere.– Apoi ghemul se transmite urmãtorului elev, careacþioneazã în mod analog.– Cînd ghemul ajunge în ultimul rînd de bãnci, copiiipurced la numãrarea descrescãtoare, depãnînd aþade pe creion pe ghem.– Elevii care nu participã nemijlocit la numãrare sîntarbitri.– Pentru a dirija jocul, în timp ce fiecare elev numãrã,un arbitru îndoaie pe rînd cele 10 degetede la mîini ºi stabileºte momentul transmiteriighemului.Joc didactic „Grafitele”Conþinut matematic: exerciþii de numãrare cu startul,finalul ºi pasul datSarcina didacticã: sã se scrie cîte 10 numere:– crescãtor: din 10 în 10 pornind de la 10;– crescãtor: din 100 în 100;– crescãtor: din 1000 în 1000;– descrescãtor: din 500 în 500;– descrescãtor: din 1 în 1.Material didactic: 3 coli de hîrtieRegulile jocului:– Se distribuie cîte o coalã de hîrtie fiecãrui rînd debãnci.– Elevii din fiecare bancã efectueazã sarcinacorespunzãtoare ºi transmit foaia mai departe.– La final, foile se afiºeazã pe tablã.– Se considerã cîºtigãtoare echipa care a realizatsarcina cel mai rapid, corect ºi îngrijit.OBIECTIV: Compunerea ºi descompunereanumerelor din mii, sute, zeci ºi unitãþiJoc didactic ”Construim ... numere”Conþinut matematic: formarea ºi reprezentareanumerelor de 3 cifre.Material didactic: setul cubuºoarelor de poziþionare:cubuºoare – unitãþi, bare – zeci, plãci – sute.Regulile jocului:– Învãþãtorul prezintã clasei, pe rînd, fiecareconstrucþie.– iecare rînd de bãnci delegheazã cîte 2 elevi, carenumesc ºi scriu numerele „construite”.– La final, se determinã echipa care a lucrat cel maicorect ºi rapid.Varianta ISarcina didacticã: sã compunã numere cu ajutorulcubuºoarelor de poziþionare date, sã le numeascã ºi sã lescrie cu cifre:– 2 plãci, 4 bare, 8 cubuºoare;– 2 plãci, 3 bare;– 4 plãci, 5 cubuºoare;– 3 plãci, 15 cubuºoare;– 12 bare, 19 cubuºoare;– 11 plãci, 11 bare, 11 cubuºoare.OBIECTIV: Definirea noþiunii de ordin ca loc alcifrei în scrierea numãrului de la dreapta sprestîngaConþinut matematic: ormarea numerelor de 4 cifre.Joc didactic „Numere decorate cu ordine”Varianta IMaterial didactic:– set de riglete: unitãþi (pãtrãþele), zeci (dreptunghiuriformate din 10 pãtrãþele), sute (pãtrate 10x10Varianta IISarcina didacticã: sã „construiascã” cu cubuºoarelede poziþionare, numerele enunþate de învãþãtor: 352; 204;44; 1000; 1230; 1111.Regulile jocului:– Învãþãtorul prezintã numerele.– iecare rînd de bãnci delegeazã cîte 2 elevi, care„construiesc”numerele anunþate.– La final, se determinã echipa care a lucrat cel maicorect ºi rapid.unitãþi), mii – 2 cuburi de carton;– 4 ordine de carton, avînd scrise pe ele cifrele 1, 2, 3, 4;– tabelul de numeraþie, desenat pe tablã.Sarcina didacticã: sã reprezinte, sã formeze, sãciteascã ºi sã scrie numere de 4 cifre, explicînd ordinulindicat de fiecare cifrã în scrierea numãrului.Regulile jocului:La tablã trec 4 elevi, fiecare primind cîte un ordin decarton care va reprezenta ordinele matematice: unitãþi (1),zeci (2), sute (3), mii (4).<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006ÎNVÃÞARE PRIN JOC. APLICAÞII PENTRU INSTRUIREA MATEMATICà PRIMARÃ87
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18:
EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20:
EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22:
EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24:
EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26:
EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28:
EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30:
EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32:
RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34:
RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e