Nr. 36-37 - Pro Didactica

EX CATHEDRAUn rol important în studierea limbilor strãine îl arealegerea variantei optime, a paradigmei condiþiilorpsihopedagogice. Pornind de la prevederile conceptualecu privire la esenþa motivaþiei, vom încerca sã formulãmpunctul nostru de vedere asupra condiþiilor de optimizarea motivelor de învãþare a limbilor strãine.Problema comunicãrii constituie subiectul mai multorlucrãri [2, 7, 8, 9]. Rolul comunicãrii în toate sferele activitãþiiumane este indiscutabil. În opinia lui A. A. Leontiev,comunicarea eficientã este „comunicarea pedagogului(colectivului profesoral) cu elevii în procesul instruirii,prin care se creeazã condiþii optime de dezvoltare amotivaþiei ºi creativitãþii, se formeazã personalitatea celuieducat, se asigurã un climat emoþional favorabil (în parte,împiedicã apariþia „barierelor psihologice”) ºi se valorificãpe deplin profesionalismul cadrului didactic” [2].Prin comunicare eficientã în procesul de învãþare alimbilor strãine se înþelege, în primul rînd, comunicareadialogatã a profesorului cu elevii, prin intermediul unormijloace ce permit apropierea la maximum de condiþiile decomunicare fireascã ºi corelarea cu interesele personaleale celor instruiþi.Dupã cum afirmã unii cercetãtori, cauzele insucceselorºcolare ºi ale rezultatelor slabe sînt comunicareaineficientã cu profesorul ºi absenþa încurajãrilor din partealui [4]. Aceasta demonstreazã cît de semnificativ este rolulpersonalitãþii educatorului în comunicarea pedagogicã.„Profesorul trebuie sã aibã o atitudine binevoitoare faþãde elevi, altfel nu poate fi considerat un bun profesionistCapacitãþi de vorbirechiar dacã posedã excelent obiectul de studiu” [5].O altã condiþie ce influenþeazã nivelul motivaþieipentru însuºirea limbilor strãine este climatul psihologic,deoarece fãrã un mediu adecvat cele mai avansate metodeºi procedee nu dau rezultatele scontate [5, 6].Climatul favorabil se realizeazã prin dorinþa de arespecta anumite reguli, prin plãcerea de a fi împreunã,de a conversa. Dezvoltarea competenþelor comunicativepoate avea loc numai în cazul cînd cei instruiþi discutã dela egal la egal, cînd dominã o atmosferã de siguranþã,colegialitate. Uneori profesorul trebuie sã fie „absent”,acordînd elevilor mai multã independenþã.Unii profesori, cu atitudine criticã exageratã, corecteazãcele mai mici greºeli în procesul comunicãrii, însoþindu-lede comentarii, creîndu-i elevului senzaþia de inferioritate.Optimismul, atmosfera degajatã genereazã condiþiifavorabile pentru instruire, educaþie [6]. Bucuria, sentimentulvieþii trãite din plin, starea de mulþumire predispunspre comunicare. O semnificaþie aparte are ºi stareaemoþionalã a profesorului, deoarece emoþiile sînt „molipsitoare”ºi se transmit de la un individ la altul.Luatã la general, abilitatea de comunicare implicã ºiprezenþa aºa-numitului „simþ al limbii”, atunci cînd structurarealingvisticã (foneticã, lexicalã, gramaticalã) serealizeazã mai mult la nivel intuitiv. Simþul limbii se bazeazãpe raportarea permanentã la etaloane, modele lingvistice.Doar la un anumit nivel de dezvoltare a vorbirii, cel cestudiazã o limbã strãinã conºtientizeazã ºi foloseºte corectnoþiunile. Grafic acest fenomen poate fi prezentat astfel:Capacitãþi de audiereCapacitãþi fonetice Capacitãþi lexicale Capacitãþi gramaticale Capacitãþi stilisticeSimþul limbiiManifestarea simþului limbii prin capacitãþile de învãþare a limbilor strãinePsihologii susþin cã o condiþie indispensabilã formãrii motivelor stabile pentru însuºirea limbii strãine o constituieprezenþa interesului faþã de aceastã disciplinã de studiu [2, 3]. Interesul, ca orientare internã a elevului, influenþeazãprocesele de percepþie, gîndire, memorie ºi se rãsfrînge productiv asupra rezultatelor la învãþãturã. Individulstudiazã mai eficient, deoarece atenþia ºi energia sînt concentrate asupra activitãþii, fapt confirmat într-un ºir decercetãri consacrate respectivei probleme [10].Esenþa motivaþiei interne constã în satisfacerea nevoii de cunoaºtere, în susþinerea interesului faþã de studierealimbii strãine. De aceea, interesul este ºi premisa învãþãrii, ºi rezultatul ei.Studierea fenomenului dat se justificã cel puþin din douã considerente: ca sursã a activismului ºi ca factor cepermite evidenþierea rezervelor interne de dezvoltare a personalitãþii, întrucît fãrã o motivaþie intrinsecã este imposibilãevoluþia plenarã a personalitãþii [11].REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Ðóáèíøòåéí, Ñ.Ë., Îñíîâû îáùåé ïñèõîëîãèè: â 2 ò., ò. 2. Ìîñêâà, Èçä-âî Ïåäàãîãèêà, 1999, ñ. 77.2. Ëåîíòüåâ, Ô.Í., Ïðîáëåìû ðàçâèòèÿ ïñèõèêè, Ìîñêâà, Èçä-âî À.Ï.Í ÐÑÔÑÐ, 1959, ñ. 225.3. Ëåîíòüåâ, À.Í., ßçûê, ðå÷ü, ðå÷åâàÿ äåÿòåëüíîñòü, Ìîñêâà, Èçä-âî Ïðîñâåùåíèå, 1969, ñ. 212.Didactica Pro..., Nr.2-3(36-37) anul 2006CONDIÞII PSIHOPEDAGOGICE DE DEZVOLTARE A MOTIVELOR DE ÎNVÃÞARE A LIMBILOR STRÃINE25