Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA RĂCIRE 99
în care: A 1 este temperatura punctului critic la încălzire ;
t min - temperatura de stabilitate minimă a austenitei ;
τ min - durata de stabilitate minimă a austenitei .
Dacă se pleacă de la o diagramă TTT izotermă, viteza critică se
calculează cu relaţia :
v
c
A
t
1 min
(4.5)
1.
5 τ
min
în care 1,5 este mărirea duratei transformării la răcire continuă faţă de
transformarea la menţinere izotermă.
Rezultatele obţinute cu diagramele TTT izoterme în determinarea
vitezei critice de călire, se încadrează apreciabil în limitele erorilor
experimentale. Determinarea vitezei critice se poate face şi plecând de la
familia curbelor de răcire plasate pe diagrama TTT la răcire continuă, fie
direct, fie cel mai adesea prin interpolarea între două curbe învecinate. În
figura 4.26 se arată schematic modul de determinare a vitezei de răcire
critice pentru două mărci de oţel: 50CrMo4 şi 35NiCr15 .
Fig. 4.26 Determinarea vitezei critice [1]
Pentru oţelul 50CrMo4 viteza critică corespunde curbei întrerupte,
care nu face parte din familia de curbe experimentale, în acest caz se poate
utiliza fără mari inconveniente, curba de răcire situată imediat la dreapta şi
care nu determină formarea unei cantităţi de bainită inferioară mai mare de
1% .
Din diagrama TTT la răcire continuă a oţelului 50CrMo4 rezultă şi :