Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

280 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE
rev - durata totală de revenire, în h.
Duritatea şi caracteristicile mecanice de rezistenţă depind aproape
liniar de P rev , în sensul că scad liniar cu creşterea parametrului de revenire.
De exemplu, pentru duritate:
H rev = H căl – m · P rev . (12.9)
Dacă se cunoaşte, pentru un oţel dat, corelaţia dintre duritatea după
călire şi duritatea după revenire, figura 12.13, se poate determina P rev şi
impunând o temperatură de revenire se determină durata de revenire sau
invers. În felul acesta există mai multe regimuri de revenire (mai multe
Fig. 12.13 Duritatea după revenire
în funcţie de duritate
după călire [5]
combinaţii :T rev , rev ), care conduc la aceeaşi duritate (H rev ); ele se numesc
regimuri izosclere ( izos = aceeaşi; scleros = duritate ). Ca exemplu, în
figura 12. 14 se prezintă o astfel de corelaţie pentru oţelul OLC 45 în
prealabil călit la 100 % martensită (H căl =740 HV 600 HB 60 HRC). Dacă,
de exemplu, se cere o duritate H rev = 320 HV este necesar un parametru de
revenire:
740 320
P
14000
(12.10)
rev
0,03
Această valoare a parametrului se obţine în cel puţin următoarele trei
combinaţii de temperatură şi durată (3 regimuri izosclere, tab. 12.5).
Din exemplul de mai sus rezultă clar că influenţa cea mai mare o are
temperatura de revenire, deoarece o creştere a acesteia cu numai 50 0 C,
reduce durata de 10…15 ori.
Răcirea se poate face teoretic oricum, deoarece procesele urmărite