Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

METODE DE STUDIU A TRANSFORMĂRILOR STRUCTURALE 37
0,7 m aproximativ, sunt aranjate în “pachete” la care feţele mari ale
plachetelor sunt paralele unele cu altele. În figura 2.17 se observă
bainită superioară constituită din regiuni de constituent “M.A.” (martensită
– austenită ) repartizată într-o matrice feritică cu o foarte mare densitate de
dislocaţii.
-detectarea austenitei reziduale, se poate face uşor cu ajutorul
microscopiei electronice prin transmisie pe lamele subţiri, plecând de la
diagrama de difracţie observată pe ecranul microscopului, prin selecţionarea
unei „pete” Bragg corespunzătoare austenitei reziduale şi prin obţinerea
micrografiei în fond întunecat corespunzător. Figurile 2. 18 a) şi b) se referă
la un oţel cu 0,10 % C; 0,60 % Mn şi 3,5 % Ni în stare călită. Prima
microfotografie, obţinută în fond luminos, prezintă structura martensitică
constituită din plachete paralele, în timp ce în a doua microfotografie,
realizată în câmp întunecat, numai austenita reziduală apare luminoasă, fiind
localizată la interfaţa plachetelor de martensită;
a) b)
Fig. 2. 18. Oţel cu 0,105 % C; 0,3 % Si; 0,62 % Mn; 3,52 % Ni; 0,023 % Al;.
austenitizare la 825 0 C; călire în apă; 7250 (microscopul electronic
prin transmisie) : a) structură martensitică în plachete; b) austenită [2].
-caracterizarea precipitatelor. Microscopia electronică furnizează
informaţii asupra formei şi mărimii precipitatelor, asupra structurii lor
cristalografice ( geometria reţelelor de precipitat, grupa de simetrie ) şi
asupra relaţiilor lor de orientare în raport cu matricea, de asemenea asupra
gradului de reziduală coerenţă sub dintre formă matrice de lamele şi fine precipitat. la interfaţa Analiza şipcilor particulelor de martensită. se
poate face prin spectrometrie X deoarece sunt foarte fine, cu condiţia ca
acestea să fie extrase pe replici. Ca exemplu de examinare a precipitatelor