03.12.2015 Views

Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.

Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA RĂCIRE 121<br />

4. 6 Transformarea austenitei în bainită<br />

( transformarea intermediară )<br />

Transformarea bainitică sau intermediară se produce la temperaturi<br />

relativ joase când difuzia atomilor de fier şi a elementelor de aliere este<br />

practic imposibilă, în timp ce viteza de difuzie a atomilor de carbon este<br />

încă relativ mare. Mecanismul şi cinetica transformărilor precum şi structura<br />

care se formează combină particularităţile transformării perlitice, care se<br />

face cu difuzie, cu cele <strong>ale</strong> transformării martensitice care are loc fără<br />

difuzie.<br />

Forţa motrice a transformării austenitei în bainită este aceiaşi ca şi în<br />

cazul transformării austenitei în perlită şi anume faptul că bainita posedă o<br />

energie liberă mai mică decât austenita.<br />

În interv<strong>ale</strong>le de temperaturi 450-500ºC şi 200-250ºC (transformare<br />

izotermă) sau la răciri cu viteze mai mici decât viteza critică (transformare<br />

continuă) are loc reacţia:<br />

Fe γ (C)→[Fe’ α (C) + Fe x C] (4.20)<br />

Structura care se formează în urma acestei transformări poartă<br />

denumirea de bainită (după Bain), care după cum se poate observa din<br />

relaţia 4.20, este formată dintr-un amestec foarte fin aproape molecular<br />

dispers, de ferită suprasaturată în carbon Fe’ α (C) şi carburi de tipul Fe x C<br />

(carbură ε).<br />

Mecanismul formării bainitei. Faza iniţiatoare a formării bainitei este<br />

ferita [1, 2, 8, 11] care ia naştere din austenită după mecanismul martensitic<br />

în planurile octaedrice <strong>ale</strong> acesteia. S-a constatat că există relaţii<br />

cristalografice de tipul KURDJUMOV şi SACHS (111) A //(110) F ;<br />

(110) A //(111) F . Carburile formate sunt carburi de fier, carbonul, aşa cum s-a<br />

arătat, fiind singurul element care are , la această temperatură un coeficient<br />

de difuzie suficient de ridicat.<br />

Trebuie subliniat că atunci când vorbim de caracterul martensitic γ→α la<br />

transformarea bainitică, nu se constată o viteză atât de mare a creşterii<br />

crist<strong>ale</strong>lor ca la transformarea γ→α în martensită. Soluţia solidă Fe’ α (C)<br />

formată este nestabilă, suprasaturată în carbon şi imediat după transformare<br />

are loc precipitarea carburii de fier Fe x C ca şi la revenirea martensitei.În<br />

austenita care urmează să se transforme în bainită, la început, are loc o<br />

redistribuire a carbonului, ceea ce conduce la formarea de regimuri<br />

(domenii) bogate şi sărace în carbon (fig. 4.49). Domeniile cu conţinut

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!