Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

T em peratura de tranziţie, °C
TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA ÎNCĂLZIRE ALE OŢELURILOR 69
De fapt între mărimea grăuntelui de ferită şi limita de elasticitate pe
de o parte şi temperatura de tranziţie fragil-ductil, pe de altă parte, s-au
stabilit relaţii cantitative foarte clare. Astfel, relaţia lui HALL-PETCH:
σ y = σ 0 +k y· d -1/2 ( 3.1)
unde: σ y este limita de elasticitate; σ 0 , k y – constante; d- diametrul mediu al
grăunţilor,
arată legătura dintre limita de elasticitate şi mărimea grăuntelui de ferită, iar
relaţia lui COTTRELL-PETCH:
β·T c =ln β –ln C – ln d -1/2 (3.2 )
unde: T c este temperatura de tranziţie; β,C- constante; d- diametrul mediu al
grăunţilor,
arată legătura dintre mărimea grăuntelui de ferită şi temperatura de tranziţie.
Relaţiile de mai, ilustrate în figura 3.19 care prezintă legătura dintre
d, σ y şi T c , se referă la ferita granulară şi ca urmare ele nu pot fi aplicate în
cazul feritei aciculare. Ferita aciculară , de tip Widmanstatten, este
defavorabilă din punct de vedere al limitei de elasticitate şi al rezisten-
L im ita de elasticitate, daN /m m 2
σ y
T C
Fig. 3.19 Variaţia limitei de elasticitate
şi a temperaturii
de tranziţie în
funcţie de mărimea
grăunţilor, oţel cu: 0,1
%C; 0,5% Mn; 0,2%
Si; 0,006% N [1]
M ărim ea grăunţilor, μm
ţei la rupere fragilă , în schimb, ferita aciculară foarte fină poate prezenta,
din acest punct de vedere, un ansamblu de proprietăţi foarte interesante.
Pentru a lua în calcul efectul de durificare al siliciului, manganului şi
azotului în soluţia solidă, relaţia pentru oţelurile carbon, cu conţinut de
carbon mai mic de 0,25%, este următoarea: