Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

REVENIREA 287
(viteza limită)
- v 2 ; v 2(90) ; v 2(50) ; v 3(90) ; v 3(90) ; v 3 cu semnificaţie asemănătoare:
y F+P = 0 (limită); 0,1; 0,5; 0,9 şi 1.
Exemplu. Pentru un oţel care conţine 0,33 %C; 1,12 %Mn; 0,24
%Ni; 0,11 %Cr; 0,04 %Mo, care a fost austenitizat la 850°C timp de 1 oră,
rezultă:
v 1 = 220000°C/h; v 1(90) = 191200; v 1(50) = 96000; v 1(10) = 40500; v 1 ’=
33600; v 2 = 50500; v 2(90) = 26600; v 2(50) =11400; v 3(90) = 3400; v 3 = 2600.
În figura 12.19 sunt reprezentate schematic aceste viteze critice
calculate.
Fig. 12.19 vitezele critice: v 1 , v 1(50) , v 2 , v 2(50) , v 3 [4].
700
Caracterizarea condiţiilor de răcire se poate face calculând v în
r
diferite puncte ale pieselor simple (cilindru, placă cusături sudate etc.),
utilizând relaţii stabilite, în funcţie de mediul de răcire.
Exemplu : viteza de răcire în centrul unei piese cilindrice:
700
apă: lg v r
= -1,91 lg d ( mm ) + 8, 08 ; (12.13)
700
ulei: lg v r
= -1,63 lg d ( mm ) + 7, 32 . (12.14)
Structura şi caracteristicile după călire. Determinarea vitezelor
critice şi a vitezelor de răcire permit, calcularea prin interpolare a valorilor
y M , y B , y F+P după călire. Astfel, duritatea după călire se calculează cu relaţia:
HV= y M HV(M)+= y B HV(B) + y F+P HV(F+P) (12.15)