Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

174 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE
terminarea transformării (50 – 80 minute). În al doilea caz (curba 2) se face
austenitizarea şi pe urmă piesele se răcesc brusc într-o baie de sare cu
temperatura de 600 – 700 0 C, se menţin 50 – 80 minute şi apoi se răcesc în
aer.
Pentru realizarea recoacerii izoterme trebuie să se stabilească
următorii parametrii: temperatura de austenitizare, durata de menţinere la
temperatura de austenitizare, viteza de răcire intermediară până la treapta
izotermă, temperatura treptei izoterme, durata de menţinere la treapta
izotermă.
În cazul când piesa urmează să fie supusă la prelucrări complexe,
care pentru fiecare operaţie ar necesita o anumită structură optimă (de
exemplu pentru strunjire şi găurire, structura optimă este perlita globulară,
iar pentru mortezare şi broşare – perlita lamelară), stabilirea parametrilor
tehnologici de recoacere izotermă se va face ţinându-se seama de operaţiile
de prelucrare care au o mai mare pondere ca productivitate şi calitatea de
prelucrare.
De remarcat că temperatura de austenitizare în cazul recoacerii
izoterme, este în multe cazuri mai ridicată decât cea obişnuită de la
normalizare.
Duratele de menţinere în treapta izotermă sunt mai mari decât timpul
rezultat din diagrama TTT, pentru ca în practică să existe siguranţa că
transformarea se produce complet iar perlita formată se globulizează.
Această acoperire este necesară ţinându-se seama că diagramele TTT diferă,
în anumite limite, de la şarjă la şarjă, pentru aceeaşi marcă de oţel. De
asemenea, diagrama TTT diferă, chiar pentru aceeaşi şarjă, în funcţie de
temperatura de austenitizare şi de alţi factori.
O linie tehnologică de recoacere izotermă se compune dintr-un
cuptor cu gaz pentru încălzire şi menţinere la temperatura de austenitizare
(figura 8.6), cu mers continuu, prevăzut cu mecanism de încărcare, de
împingere prin cuptor şi transferare în camera de răcire a tăvilor cu piese; o
cameră de răcire de la temperatura de austenitizare până la temperatura
treptei izoterme (R), cu ventilator de recirculare; un cuptor cu gaz, pentru
menţinere la treapta izotermă (M) cu ventilator de agitaţie; un mecanism de
descărcare a pieselor pe un elevator, cu posibilitatea de răcire cu aer suflat.
Elevatorul depune piesele pe vagonul de transport, iar tăvile goale sunt
transportate la uşa de încărcare a cuptorului.
O variantă de scurtare a duratei recoacerii de globulizare constă în a
înlocui răcirea lentă cu mai multe pendulări de scurtă durată în jurul
intervalului critic A c1 – A r1 (fig. 8.1C)). Această variantă poartă denumirea