03.12.2015 Views

Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.

Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

174 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE<br />

terminarea transformării (50 – 80 minute). În al doilea caz (curba 2) se face<br />

austenitizarea şi pe urmă piesele se răcesc brusc într-o baie de sare cu<br />

temperatura de 600 – 700 0 C, se menţin 50 – 80 minute şi apoi se răcesc în<br />

aer.<br />

Pentru realizarea recoacerii izoterme trebuie să se stabilească<br />

următorii parametrii: temperatura de austenitizare, durata de menţinere la<br />

temperatura de austenitizare, viteza de răcire intermediară până la treapta<br />

izotermă, temperatura treptei izoterme, durata de menţinere la treapta<br />

izotermă.<br />

În cazul când piesa urmează să fie supusă la prelucrări complexe,<br />

care pentru fiecare operaţie ar necesita o anumită structură optimă (de<br />

exemplu pentru strunjire şi găurire, structura optimă este perlita globulară,<br />

iar pentru mortezare şi broşare – perlita lamelară), stabilirea parametrilor<br />

tehnologici de recoacere izotermă se va face ţinându-se seama de operaţiile<br />

de prelucrare care au o mai mare pondere ca productivitate şi calitatea de<br />

prelucrare.<br />

De remarcat că temperatura de austenitizare în cazul recoacerii<br />

izoterme, este în multe cazuri mai ridicată decât cea obişnuită de la<br />

normalizare.<br />

Duratele de menţinere în treapta izotermă sunt mai mari decât timpul<br />

rezultat din diagrama TTT, pentru ca în practică să existe siguranţa că<br />

transformarea se produce complet iar perlita formată se globulizează.<br />

Această acoperire este necesară ţinându-se seama că diagramele TTT diferă,<br />

în anumite limite, de la şarjă la şarjă, pentru aceeaşi marcă de oţel. De<br />

asemenea, diagrama TTT diferă, chiar pentru aceeaşi şarjă, în funcţie de<br />

temperatura de austenitizare şi de alţi factori.<br />

O linie tehnologică de recoacere izotermă se compune dintr-un<br />

cuptor cu gaz pentru încălzire şi menţinere la temperatura de austenitizare<br />

(figura 8.6), cu mers continuu, prevăzut cu mecanism de încărcare, de<br />

împingere prin cuptor şi transferare în camera de răcire a tăvilor cu piese; o<br />

cameră de răcire de la temperatura de austenitizare până la temperatura<br />

treptei izoterme (R), cu ventilator de recirculare; un cuptor cu gaz, pentru<br />

menţinere la treapta izotermă (M) cu ventilator de agitaţie; un mecanism de<br />

descărcare a pieselor pe un elevator, cu posibilitatea de răcire cu aer suflat.<br />

Elevatorul depune piesele pe vagonul de transport, iar tăvile go<strong>ale</strong> sunt<br />

transportate la uşa de încărcare a cuptorului.<br />

O variantă de scurtare a duratei recoacerii de globulizare constă în a<br />

înlocui răcirea lentă cu mai multe pendulări de scurtă durată în jurul<br />

intervalului critic A c1 – A r1 (fig. 8.1C)). Această variantă poartă denumirea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!