Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

More documents

Recommendations

Info

G rău n te in iţial M ărim ea g rău n telu i TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA ÎNCĂLZIRE ALE OŢELURILOR 61 Fig. 3.10 Microstructura granulară (poliedrică) a unui metal [2] Diagrama, prezentată în figura 3.11, arată că oţelurile de aproximativ aceeaşi compoziţie chimică şi având aceeaşi mărime iniţială a grăuntelui de Tem p eratu ra. °C Fig. 3.11 Creşterea unui grăunte de austenită într-un oţel eutectoid [3] perlită, pot prezenta la încălzire tendinţe diferite de creştere a grăunţilor de austenită, creşterea având loc după curbe diferite (curba 1 şi curba 2). Oţelurile la care creşterea grăuntelui de austenită are loc după curba 1, au fost denumite oţeluri cu grăunte ereditar mare, iar cele la care creşterea are loc după curba 2, au căpătat denumirea de oţeluri cu grăunte ereditar mic. Deosebirea dintre cele două tipuri de oţeluri este legată de modul de
62 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE elaborare a lor, ( mai exact de modul de dezoxidare), gradul de aliere, natura elementelor de aliere, prelucrarea prin deformare plastică etc.. Cererea din ce în ce mai mare de oţeluri de înaltă calitate (printre criteriile de calitate este inclus şi cel referitor la obţinerea unei granulaţii cât mai fine) a condus la dezvoltarea unor noi procedee de obţinere a oţelurilor, care sunt bazate în esenţă pe tratamente de degazare în vid, combinate sau nu cu acţiunea zgurilor sintetice şi a reîncălzirii băii lichide. Dezoxidarea care are loc în această etapă constă în introducerea de dezoxidanţi (ferosiliciu sau aluminiu, vanadiu , niobiu, zirconiu, titan) şi are un rol important asupra mărimii grăuntelui de austenită. Oţelurile dezoxidate cu feromangan (oţeluri necalmate) sau cu feromangan şi ferosiliciu se comportă ca oţeluri cu grăunte ereditar mare, în timp ce oţelurile dezoxidate în plus şi cu aluminiu sau care mai conţin mici cantităţi de zirconiu (0,03….0,1%Zr), vanadiu sau titan, aparţin categoriei de oţeluri cu grăunte ereditar mic. Aluminiul, vanadiul, titanul şi zirconiul formează în oţeluri compuşi chimici de tipul: oxizi (Al 2 O 3 ), nitruri (Al N) sau carburi (Ti C, V C, Zi C) care, concentrându-se sub formă de particule mărunte la limitele grăunţilor împiedică creşterea acestora în timpul încălzirii. La temperaturi mai mari de 1000…1050°C, când aceste particule se dizolvă în austenită şi prin aceasta dispar barierele , are loc o creştere a grăunţilor prin co<strong>ale</strong>scenţă; începând de la aceste temperaturi, grăunţii de austenită cresc cu viteză foarte mare. Se poate spune deci că prezenţa particulelor foarte fine de nitruri, carburi sau carbonitruri permit „controlul mărimii grăuntelui”. Dintre acestea nitrura de aluminiu este cea mai importantă. Un rol important au carbura de niobiu, nitrura şi carbura de titan, nitrura de vanadiu şi de bor. În figura 3.12 se arată variaţia solubilităţii în austenită a unor carburi şi nitruri în funcţie de temperatură. După această diagramă rezultă că produsul de solubilitate K s este foarte diferit pentru carbura de vanadiu faţă de nitrura de titan. Aceste diagrame stabilite pentru met<strong>ale</strong> pure, dau indicaţii practice foarte interesante legate de mărimea grăuntelui austenitic. În figura 3.13 se arată influenţa diferitelor tipuri de nitruri şi caburi asupra mărimii grăuntelui de austenită în funcţie de temperatura de austenitizare, la o menţinere de 30 minute, pentru trei oţeluri caracterizate prin acelaşi conţinut de C, Mn, Si, dar elaborate diferit. Se poate observa că pentru oţelul (3), care nu conţine particule precipitate de nitruri şi carburi, grăuntele austenitic este grosolan deja la 950°C (indice ASTM 5) şi creşte continuu până la 1350°. Oţelul (1) , care conţine nitruri de aluminiu, are un grăunte austenitic fin până la 1100°C (indice ASTM de la 9,5 la 8,5 între 950 şi 1100°C). Între temperaturile de 1100 şi 1150°C are loc o creştere
Page 2 and 3:
Horaţiu VERMEŞAN Pavel MUDURA Geo
Page 4 and 5:
Horaţiu VERMEŞAN George VERMEŞAN
Page 6 and 7:
CUPRINS PREFAŢĂ………………
Page 8 and 9:
11.4 Călibilitatea……………
Page 10 and 11:
PREFAŢĂ 9 Desigur în ultimii ani
Page 12 and 13: DIN ISTORICUL TRATAMENTELOR TERMICE
Page 14 and 15: DIN ISTORICUL TRATAMENTELOR TERMICE
Page 16 and 17: Capitolul 1 OBIECTUL ŞI IMPORTANŢ
Page 18 and 19: OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA TRATAMENTE
Page 24 and 25: METODE DE STUDIU A TRANSFORMĂRILOR
Page 46 and 47: T em p eratu ra, °C METODE DE STUD
Page 52 and 53: TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA ÎNCĂ
Page 56 and 57: T em p eratu ra, °C TRANSFORMĂRI
Page 58 and 59: T em p eratu ra,°C TRANSFORMĂRI S
Page 60 and 61: T em p eratu ra, °C T em p eratu r
Page 64 and 65: D iam etru l g rău n telu i, m m M
Page 66 and 67: M ărim ea grăunţilor, m m TRANSF
Page 70 and 71: T em peratura de tranziţie, °C TR
Page 72 and 73: Capitolul 4 TRANSFORMĂRI STRUCTURA
Page 74 and 75: TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA RĂCIR
Page 86 and 87: Temperatura, [C] Temperatura, [C] T
Page 88 and 89: Temperatura [C] HV TRANSFORMĂRI ST
Page 98 and 99: T e m p e ra tu ra , ° C T e m p e
Page 112 and 113:
TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA RĂCIR
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
PROPRIETĂŢILE CONSTITUENŢILOR ST
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Capitolul 6 RECOACEREA DE OMOGENIZA
Page 150 and 151:
RECOACEREA DE OMOGENIZARE 149 b) Fi
Page 152 and 153:
RECOACEREA DE OMOGENIZARE 151 Dacă
Page 154 and 155:
RECOACEREA DE OMOGENIZARE 153 Durat
Page 156 and 157:
RECOACEREA DE OMOGENIZARE 155 recoa
Page 158 and 159:
RECOACEREA DE NORMALIZARE 157 Tabel
Page 160 and 161:
RECOACEREA DE NORMALIZARE 159 apă
Page 162 and 163:
RECOACEREA DE NORMALIZARE 161 Curbe
Page 164 and 165:
RECOACEREA DE NORMALIZARE 163 (fig.
Page 166 and 167:
RECOACEREA DE NORMALIZARE 165 Tabel
Page 168 and 169:
Capitolul 8 RECOACEREA DE ÎNMUIERE
Page 170 and 171:
RECOACEREA DE ÎNMUIERE (GLOBULIZAR
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
T e m p e ra tu ra , ° C RECOACERE
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 179 pl
Page 182 and 183:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 181 Re
Page 184 and 185:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 183 At
Page 186 and 187:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 185 ri
Page 188 and 189:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 187 ri
Page 190 and 191:
RECOACEREA DE RECRISTALIZARE 189 BI
Page 192 and 193:
T ensiune (σ y ) RECOACEREA DE DET
Page 194 and 195:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 193 Fig.
Page 196 and 197:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 195 rem
Page 198 and 199:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 197 Tens
Page 200 and 201:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 199 Fig.
Page 202 and 203:
Temperatura, °C RECOACEREA DE DETE
Page 204 and 205:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 203 grad
Page 206 and 207:
RECOACEREA DE DETENSIONARE 205 mic
Page 208 and 209:
T em peratura, °C T em p eratu ra,
Page 210 and 211:
CĂLIREA 209 Dacă se depăşeşte
Page 212 and 213:
CĂLIREA 211 Fig. 11.3 Influenţa c
Page 214 and 215:
CĂLIREA 213 Tabelul 11.1 Valorile
Page 216 and 217:
CĂLIREA 215 Tipul călirii Călire
Page 218 and 219:
CĂLIREA 217 trecerii la al doilea
Page 220 and 221:
CĂLIREA 219 Pentru menţinerea cur
Page 222 and 223:
CĂLIREA 221 temperaturii punctului
Page 224 and 225:
CĂLIREA 223 Tabelul 11.4 (continua
Page 226 and 227:
CĂLIREA 225 scăzute decât băile
Page 228 and 229:
CĂLIREA 227 aplicată la majoritat
Page 230 and 231:
CĂLIREA 229 Viteza critică de că
Page 232 and 233:
D uritatea H R C CĂLIREA 231 şi a
Page 234 and 235:
CĂLIREA 233 11. 4. 2 Metode pentru
Page 236 and 237:
CĂLIREA 235 astfel încât axa epr
Page 238 and 239:
CĂLIREA 237 să nu sufere o reveni
Page 240 and 241:
CĂLIREA 239 Exemple de exprimare :
Page 242 and 243:
CĂLIREA 241 călibilitate perlitic
Page 244 and 245:
CĂLIREA 243 Carbon în oţel % Tab
Page 246 and 247:
CĂLIREA 245 11.4.3 Aplicaţii prac
Page 248 and 249:
CĂLIREA 247 d) Determinarea viteze
Page 250 and 251:
CĂLIREA 249 mediu, respectiv cu vi
Page 252 and 253:
CĂLIREA 251 a) b) c) d) Fig. 11. 3
Page 254 and 255:
CĂLIREA 253 curbe de răcire se su
Page 256 and 257:
CĂLIREA 255 Principalii factori ca
Page 258 and 259:
CĂLIREA 257 Mărimea şi configura
Page 260 and 261:
CĂLIREA 259 iar răcirea în ulei
Page 262 and 263:
CĂLIREA 261 carbon călibile în a
Page 264 and 265:
CĂLIREA 263 10. ROŞU, A., Tratame
Page 266 and 267:
REVENIREA 265 4) 400…700 0 C, coa
Page 268 and 269:
REVENIREA 267 Structura care se for
Page 270 and 271:
REVENIREA 269 (fig.12.5), iar în f
Page 272 and 273:
REVENIREA 271 Fe 3 C ( Fe, Mo ) 3
Page 274 and 275:
REVENIREA 273 Oţelul - până la 2
Page 276 and 277:
REVENIREA 275 Fig.12.10 Diagrama de
Page 278 and 279:
REVENIREA 277 Revenirea joasă este
Page 280 and 281:
REVENIREA 279 Valoarea obţinută e
Page 282 and 283:
REVENIREA 281 Fig. 12.14 Variaţia
Page 284 and 285:
E n erg ia d e ru p tu ra la 2 0 °
Page 286 and 287:
REVENIREA 285 (menţinerea fiind de
Page 288 and 289:
REVENIREA 287 (viteza limită) - v
Page 290 and 291:
REVENIREA 289 HV’(M) = -74 - 434
Page 292 and 293:
D u ritatea, H V D u ritatea, H R C
Page 294 and 295:
REVENIREA 293 pentru o revenire de
Page 296 and 297:
Capitolul 13 PATENTAREA SÂRMELOR 1
Page 298 and 299:
PATENTAREA SĂRMELOR 297 reale exis
Page 300 and 301:
PATENTAREA SĂRMELOR 299 Cuptoarele
Page 302 and 303:
PATENTAREA SĂRMELOR 301 Instalaţi
Page 304 and 305:
PATENTAREA SĂRMELOR 303 Temperatur
Page 306 and 307:
PATENTAREA SĂRMELOR 305 La cuptoar
Page 308 and 309:
PATENTAREA SĂRMELOR 307 realizeaz
show all

Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?