Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice

126 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE
Dacă viteza de desfăşurare a proceselor de difuziune este mică,
transformarea austenitei suprarăcite începe prin mecanismul bainitic şi după
încetinirea sau terminarea transformării bainitice restul de austenită se
transformă după mecanismul de difuziune în perlită (fig 4.56 a)).
Fig. 4.56 Schema suprapunerii transformării austenitei în diferite intervale:
a) suprapunerea transformării perlitice peste transformarea bainitică;
b) suprapunerea transformării perlitice peste transformarea
martensitică [2].
Dacă predomină procesele fără difuziune, are loc formarea
martensitei, care se desfăşoară cu mare viteză şi fără perioadă de incubaţie,
afectând însă numai o parte din austenita suprarăcită, prin continuarea
menţinerii izoterme are loc transformarea după mecanismul bainitic
(fig.4.56 b)).
Spre deosebire de punctele Ms şi Mf, punctele Bs şi Bf coboară pe
măsura creşterii vitezei de răcire. Variaţia vitezei de răcire în intervalul
bainitic influenţează mult gradul de transformare.
Transformarea bainitică este influenţată de temperatura de
austenitizare, mărimea grăuntelui, elementele de aliere şi alţi factori.
Creşterea temperaturii de austenitizare şi a grăuntelui de austenită face să
crească viteza transformării bainitice. Elementele de aliere influenţează în
sensul încetinirii transformării bainitice şi al deplasării intervalului către
temperaturi mai joase.
Proprietăţile mecanice ale bainitei sunt reprezentate în figura 4.38
Formarea bainitei superioare în intervalul 550-450C duce la diminuarea
plasticităţii oţelului în raport cu structurile formate în domeniul perlitic.
Scăderea plasticităţii se accentuează mai ales când menţinerea izotermă nu
asigură terminarea transformării bainitice şi răcirea ulterioară conduce la
formarea unei structuri conţinând martensită. Duritatea şi rezistenţa nu se
schimbă sau pot să se diminueze puţin. Descompunerea austenitei în dome-