Bazele Teoretice ale Tratamentelor Termice
Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.
Înţelegerea principiilor ce stau la baza regimurilor termice aplicate oţelurilor carbon şi slab aliate serveşte, de cele mai multe ori, la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu asupra aplicării tratamentelor termice asupra altor aliaje metalice.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
92 BAZELE TEORETICE ALE TRATAMENTELOR TERMICE<br />
diagramele TTT la răcire continuă şi izotermă sunt aceleaşi, cu condiţia ca<br />
viteza de răcire să fie mai mare decât viteza critică. Temperaturile<br />
corespunzătoare formării a 50% sau a 90 % martensită, la răcirea continuă,<br />
nu sunt aceleaşi ca la transformările izoterme. La răcirea continuă acestea<br />
sunt, în general, mai scăzute şi sunt dependente de viteza de răcire.<br />
Pentru obţinerea unei diagrame TTT la răcire continuă sunt necesare<br />
10 ÷ 12 curbe de răcire. Aceste curbe de răcire sunt trecute pe diagrame ca<br />
parametri. Originea axei timpului este considerată trecerea prin punctul A c3 .<br />
Prin aceasta se pot compara şi diagramele unui oţel care au fost construite la<br />
temperaturi de austenitizare diferite. Duritatea, care se măsoară la<br />
terminarea răcirii, se indică la capătului curbei.<br />
Domeniul de transformare se notează la fel ca la diagramele TTT<br />
izoterme. Cantitatea de structură formată este indicată la intersecţia curbei<br />
de răcire cu limita inferioară a domeniului respectiv.<br />
Ca şi curba de transformare izotermă, curba de transformare la răcire<br />
continuă este situată în întregime sub domeniul de echilibru al soluţiei solide<br />
. Zona situată în stânga curbei de început de transformare constituie<br />
domeniul de stabilitate al austenitei suprarăcite. Cu cât acest domeniu este<br />
mai mare cu atât şi călibilitatea ( adâncimea de călire ) este mai mare.<br />
Tot ce s-a spus despre influenţa elementelor de aliere asupra<br />
transformării izoterme rămâne valabil în cazul transformărilor la răcire<br />
continuă, cu unele observaţii. Elementele gamagene ca Ni şi Mn deplasează<br />
curba în jos şi spre dreapta. Elementele alfagene Cr, Mo, Ti, care urcă<br />
punctele de transformare A c1 şi A c3 şi care deplasează curba spre dreapta, au<br />
tendinţa de a face să apară cele două domenii de transformare, perlitică şi<br />
bainitică.<br />
Creşterea temperaturii şi a duratei de austenitizare duc la mărirea<br />
stabilităţii austenitei şi curbele TTT vor fi deplasate spre dreapta.<br />
În timpul răcirii continue, austenita se transformă în aceeaşi<br />
constituenţi: perlită, sorbită, bainită şi martensită, ca şi în cazul răcirii<br />
izoterme.<br />
În diagrama TTT la răcire continuă, viteza de răcire este factorul<br />
hotărâtor. Coordonatele celor două diagrame sunt la fel: temperatura şi<br />
timpul ( timpul în scară logaritmică ). Diagramele TTT la răcire continuă se<br />
citesc de-a lungul curbelor de răcire, de unde se pot citi: temperatura,<br />
structura în procente şi duritatea, iar viteza de răcire se poate calcula.<br />
Figura 4. 19 arată raportul dintre diagrama de echilibru ( a ), curbele<br />
TTT izoterme ( b ) şi curbele TTT la răcire continuă ( c ) pentru un oţel
Change language