Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Reforma managementului public s-a bazat şi pe reducerea numărului
angajaţilor, dar există diferenţe importante între ţări (a se vedea Tabelul nr. 4)
Tabel nr. 4 Reducerea angajărilor în sectorul public
ŢARA % nr. angajaţi din administraţia % cheltuieli cu salarii
publică în nr. total de angajaţi (din sectorul public) în P.I.B.
1985 1990 1996 1985 1990 1996
1. Australia 17,6 16,2 15,2 (1995) 12,7 11,6 11,4 (1997)
2. Canada 20,7 20,5 19,9 (1997) 12,7 12,8 11,7
3. Finlanda 19,2 20,9 23,6 14,1 14,6 15,1
4. Franţa 22,8 22,6 24,7 14,6 13,2 14,4 (1997)
5. Germania 15,5 15,1 15,4 (1997) 10,6 9,7 10 (1997)
6. Olanda 14,8 13,2 11,6 11,1 9,8 9,4
7. Noua
Zeelandă
16,2 16,5 14,2 11,8 11,8 10 (1995)
8. Suedia 33,3 32 32 18,9 18,8 17,8
9. Marea
Britanie
21,7 19,5 13,8 12,1 11,6 8,4
10. S.U.A. 15,3 15,4 15,2 (1997) 10,6 10,5 9,7 (1997)
După cum se observă din Tabelul nr.4, Olanda şi Noua Zeelandă au obţinut
mari reduceri de personal din administraţia publică, în timp ce Franţa şi Finlanda au
trecut prin experienţa unei creşteri a ratei angajării.
Se poate remarca performanţa Marii Britanii care a trecut de la o rată de
ocupare de 21,7% (1985)- 13,8% (1996), datorită privatizării pe scară largă a unor
ramuri industriale anterior naţionalizate.
La polul opus se află Suedia, cu numărul cel mai mare de angajaţi în
administraţia publică, a căror pondere este de 32-33%. Aceasta a avut ca efect o
scădere a productivităţii muncii în sectorul public (a se vedea Tabelul nr.5)
Tabelul nr. 5
Organe centrale ale
Administraţiei Publice
1. Administraţie generală
2. Justiţie şi Poliţie
3. Apărare
4. Educaţie
5. Asigurări sociale
6. Bunăstare socială
7. Planificare la nivelul
comunităţii
1960 -
1970
-0,2
-4,7
-2,1
-1
9
5
1965 -
1970
-3,6
-2,5
-10,5
-2,6
-6,4
-0,6
1970 -
1975
-5,1
-6,2
-0,1
-2,1
-4,8
-4,7
6,6
1975 -
1980
4,3
2,8
-0,6
0,7
-0,2
-1,7
1,9
1980 -
1985
0,3
-1,4
-0,6
2,5
2,8
6,1
-
102
1985 -
1990
1,3
-1,3
-5
2
1,2
-2,3
-