Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Fe<strong>de</strong>raţia 28 este un fel <strong>de</strong> uniune <strong>de</strong> tip constituţional care are la bază ca act <strong>de</strong> drept<br />
intern, constituţia fe<strong>de</strong>rală. Statul fe<strong>de</strong>ral are patru trăsături 29 caracteristice<br />
principale:<br />
1. unitatea statului fe<strong>de</strong>ral;<br />
2. pluralitatea <strong>de</strong> state (fe<strong>de</strong>rate);<br />
3. autonomia constituţională a statelor fe<strong>de</strong>rate;<br />
4. suprapunerea parţială a celor două ordini constituţionale.<br />
A. Germania<br />
1. În ceea ce priveşte unitatea statului fe<strong>de</strong>ral, aceasta se relevă în două<br />
dimensiuni şi anume:<br />
- din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al dreptului internaţional;<br />
- din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al dreptului constituţional.<br />
Statul fe<strong>de</strong>ral este unic sub aspectul dreptului internaţional, problema<br />
organizării fe<strong>de</strong>rale fiind o chestiune <strong>de</strong> drept intern. Statul fe<strong>de</strong>ral apare singur ca<br />
subiect al dreptului internaţional public, are singur capacitate internaţională. De<br />
asemenea, în plan internaţional există unitate <strong>de</strong> cetăţenie, cea fe<strong>de</strong>rală şi cea a<br />
statului fe<strong>de</strong>rat, neexistând situaţie <strong>de</strong> dublă cetăţenie.<br />
2. Cel <strong>de</strong> al doilea aspect se referă la pluralitatea <strong>de</strong> state fe<strong>de</strong>rate (16 landuri<br />
în Germania), elementele componente ale fe<strong>de</strong>raţiei reprezentând, ele însele, entităţi<br />
politice complete.<br />
3. Această trăsătură se justifică, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, prin modul <strong>de</strong><br />
apariţie a fe<strong>de</strong>raţiei. Statele fe<strong>de</strong>rale au o ordine constituţională proprie, un sistem<br />
propriu <strong>de</strong> organe ale celor trei puteri (legislativă, executivă, ju<strong>de</strong>cătorească) şi o<br />
legislaţie proprie.<br />
4. În legătură cu ultimul aspect, se poate aprecia că ordinea constituţională a<br />
fe<strong>de</strong>raţiei limitează ordinea constituţională a statelor fe<strong>de</strong>rate, sub aspecte ca regimul<br />
politic sau forma <strong>de</strong> guvernământ.<br />
Conform logicii fe<strong>de</strong>raţiei, partajul competenţelor între fe<strong>de</strong>raţie şi statele<br />
fe<strong>de</strong>rate se face în favoarea celor din urmă. Competenţa <strong>de</strong> drept comun aparţine<br />
28 Prelot, M.; Boulouis, J. - Institutions politiques et droit constitutionnel; 11 e édition; Dalloz; Paris,<br />
1990; p.261.<br />
29 i<strong>de</strong>m, p.262.<br />
77