18.04.2013 Views

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Fe<strong>de</strong>raţia 28 este un fel <strong>de</strong> uniune <strong>de</strong> tip constituţional care are la bază ca act <strong>de</strong> drept<br />

intern, constituţia fe<strong>de</strong>rală. Statul fe<strong>de</strong>ral are patru trăsături 29 caracteristice<br />

principale:<br />

1. unitatea statului fe<strong>de</strong>ral;<br />

2. pluralitatea <strong>de</strong> state (fe<strong>de</strong>rate);<br />

3. autonomia constituţională a statelor fe<strong>de</strong>rate;<br />

4. suprapunerea parţială a celor două ordini constituţionale.<br />

A. Germania<br />

1. În ceea ce priveşte unitatea statului fe<strong>de</strong>ral, aceasta se relevă în două<br />

dimensiuni şi anume:<br />

- din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al dreptului internaţional;<br />

- din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al dreptului constituţional.<br />

Statul fe<strong>de</strong>ral este unic sub aspectul dreptului internaţional, problema<br />

organizării fe<strong>de</strong>rale fiind o chestiune <strong>de</strong> drept intern. Statul fe<strong>de</strong>ral apare singur ca<br />

subiect al dreptului internaţional public, are singur capacitate internaţională. De<br />

asemenea, în plan internaţional există unitate <strong>de</strong> cetăţenie, cea fe<strong>de</strong>rală şi cea a<br />

statului fe<strong>de</strong>rat, neexistând situaţie <strong>de</strong> dublă cetăţenie.<br />

2. Cel <strong>de</strong> al doilea aspect se referă la pluralitatea <strong>de</strong> state fe<strong>de</strong>rate (16 landuri<br />

în Germania), elementele componente ale fe<strong>de</strong>raţiei reprezentând, ele însele, entităţi<br />

politice complete.<br />

3. Această trăsătură se justifică, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, prin modul <strong>de</strong><br />

apariţie a fe<strong>de</strong>raţiei. Statele fe<strong>de</strong>rale au o ordine constituţională proprie, un sistem<br />

propriu <strong>de</strong> organe ale celor trei puteri (legislativă, executivă, ju<strong>de</strong>cătorească) şi o<br />

legislaţie proprie.<br />

4. În legătură cu ultimul aspect, se poate aprecia că ordinea constituţională a<br />

fe<strong>de</strong>raţiei limitează ordinea constituţională a statelor fe<strong>de</strong>rate, sub aspecte ca regimul<br />

politic sau forma <strong>de</strong> guvernământ.<br />

Conform logicii fe<strong>de</strong>raţiei, partajul competenţelor între fe<strong>de</strong>raţie şi statele<br />

fe<strong>de</strong>rate se face în favoarea celor din urmă. Competenţa <strong>de</strong> drept comun aparţine<br />

28 Prelot, M.; Boulouis, J. - Institutions politiques et droit constitutionnel; 11 e édition; Dalloz; Paris,<br />

1990; p.261.<br />

29 i<strong>de</strong>m, p.262.<br />

77

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!