18.04.2013 Views

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Constituţia Greciei dă dreptul Preşedintelui Republicii să numească Primul-<br />

Ministru, iar la propunerea acestuia, numeşte şi revocă ceilalţi membri ai Guvernului şi<br />

secretarii <strong>de</strong> stat. Preşedintele Republicii numeşte ca Prim-Ministru pe şeful partidului<br />

care dispune în Camera Deputaţilor <strong>de</strong> majoritate absolută. Dacă nici un partid nu<br />

dispune <strong>de</strong> această majoritate, Preşedintele Republicii dă o misiune exploratorie şefului<br />

<strong>de</strong> partid care are majoritatea relativă, în scopul analizării posibilităţilor <strong>de</strong> formare a unui<br />

Guvern, care să obţină votul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re al Camerei.<br />

Unitatea <strong>de</strong> studiu 3.2.3. Investitura guvernului în ţări cu monarhie<br />

constituţională<br />

Monarhia constituţională are două avantaje majore :<br />

-asigură,ĩn principiu, o stabilitate <strong>de</strong>osebită la nivelul <strong>de</strong> vârf a sistemului<br />

politico-administrativ ;<br />

-funcţia <strong>de</strong> şef al statului este <strong>de</strong>politizată ĩn cel mai ĩnalt grad posibil.<br />

Valorificarea acestor avantaje <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> personalitatea monarhului,<br />

conjunctura politică, voinţa parti<strong>de</strong>lor politice <strong>de</strong> a face sau nu din monarhie o<br />

chestiune politică.<br />

Ĩn principiu, monarhia este privită cu lipsă <strong>de</strong> simpatie sau cu ĩncre<strong>de</strong>re,fiind<br />

consi<strong>de</strong>rată ca generatoare sau salvatoare din situaţii <strong>de</strong> criză, după caz.<br />

Pentru prima situaţie se pot da ca exemple Belgia, Italia şi Grecia(când cele<br />

două state, ĩncă mai erau monarhii). Astfel, ĩn Belgia, fostul rege Leopold III, a<br />

<strong>de</strong>clanşat a criză regală, care l-a forţat să abdice ĩn anul 1951, ca urmare a atitudinii<br />

sale pro-fasciste manifestată ĩn timpul celui <strong>de</strong>-al doilea război mondial. Tronul i-a<br />

revenit fiului său Baudoin, care a fost foarte iubit <strong>de</strong> belgieni, pâna la <strong>de</strong>cesul său, ĩn<br />

anul 1993.Nici monarhia italiană nu a fost pe placul poporului, datorită<br />

compromisului făcut cu regimul fascist <strong>de</strong> către rege, Italia <strong>de</strong>venind republică ĩn<br />

anul 1947. Ĩn Grecia, monarhia a fost criticata datorită lipsei <strong>de</strong> pragmatism şi <strong>de</strong> fler,<br />

fiind abolită ĩn anul 1974.<br />

La polul opus se află Spania, un<strong>de</strong> monarhia a fost consi<strong>de</strong>rată ca<br />

« salvatoare » a statului ĩn criză. Astfel, ĩn anul 1975 moare Franco, cel care se afla la<br />

putere din anul 1939, ca urmare a câştigării războiului civil, instaurând<br />

dictatura.Practic, venirea la putere a regelui a făcut trecerea <strong>de</strong> la dictatură la<br />

<strong>de</strong>mocraţie.Conform Constituţiei din anul 1978, este reglementat principiul<br />

58

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!