Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

prin consultare, administraţia recunoaşte în mod oficial existenţa şi caracterul
reprezentativ al grupurilor de presiune şi le asociază în acţiunile sale;
consultarea atenuează personalitatea de tip birocratic, care izolează funcţionarii
publici de mediul social.
Fiind o urmare firească a procesului de informare, consultarea a condus la
crearea unor veritabile instituţii specifice în interiorul sistemului administrativ. În
acelaşi timp, comunicarea şi dialogul dintre administraţie şi grupurile private
eterogene s-au transformat în veritabile negocieri care au loc între parteneri aflaţi pe
picior de egalitate.
În concluzie, se poate afirma că omogenitatea conservă sistemele
administrative şi le izolează de mediul social; spre deosebire, principiile de
eterogenitate exprimă voinţa de transformare a aparatului administrativ, în vederea
unei mai bune înţelegeri şi colaborări cu celelalte structuri economice. Aplicarea
ambelor categorii de principii, în limite care să permită armonizarea lor, poate asigura
creşterea performanţelor de funcţionare a sistemelor administrative.
Unitatea de studiu 2.2.2. Ierarhie sau participare
Conform modelului clasic, organizarea birocratică are la bază un sistem de
dominare şi de subordonare, în cadrul căruia gradele inferioare sunt supuse
controlului celor superioare. Şi totuşi, analiza relaţiilor umane din interiorul
organizaţiilor a arătat că tehnicile de coordonare ierarhică şi autoritară nu sunt
suficiente şi potrivite pentru a asigura eficienţa activităţii, din moment ce accentuează
conflictele interne.
Modelul ierarhic weberian la care se referă administraţia clasică se opune
modelului “participativ” care este axat pe participarea membrilor instituţiilor la luarea
deciziilor. Ierarhia şi participarea sunt două principii distincte, prin intermediul
cărora, sistemele administrative îşi stabilesc relaţiile cu funcţionarii publici.
La origine, modelul ierarhizat se referă, în exclusivitate, la relaţiile
corespunzătoare unor reguli stricte de organizare, care nu ţin cont de sentimente,
atitudini şi raporturi interumane, decât într-o manieră formală. Ierarhia formală este
fondată pe o construcţie piramidală a funcţiilor şi sarcinilor acestora. Ea este
caracterizată prin următoarele trăsături:
32