18.04.2013 Views

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

transmise Consiliului. Acesta poate anula sau amâna rezolvarea unei probleme<br />

(afaceri) locale, dacă se constată că este ilegală sau contravine interesului public.<br />

Constituţia Italiei a prevăzut constituirea a 19 regiuni, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />

particularităţile zonale, <strong>de</strong> diferenţele <strong>de</strong> nivel al <strong>de</strong>zvoltării între nordul şi sudul ţării,<br />

precum şi <strong>de</strong> multitudinea dialectelor utilizate. Aceste elemente au stat şi la baza<br />

reformei regionale care a <strong>de</strong>marat în anul 1946. Constituirea celor 19 regiuni a fost<br />

motivată <strong>de</strong> pretenţiile <strong>de</strong> autonomie prezentate <strong>de</strong> Sicilia, care au <strong>de</strong>terminat<br />

autorităţile italiene să recurgă la soluţia regionalizării, pentru a evita manifestarea<br />

unor intenţii asemănătoare şi în alte părţi ale teritoriului. În felul acesta, s-a rezolvat<br />

pe cale juridică, problema Siciliei, care a <strong>de</strong>venit o regiune autonomă, dar nu singura<br />

din Italia. Conform Constituţiei, regiunile sunt constituite în organisme autonome şi<br />

au funcţii şi puteri particulare; totuşi, cele 19 regiuni nu au acelaşi statut.<br />

Constituţia <strong>de</strong>clară că 5 regiuni (printre care şi Sicilia) sunt speciale, iar 14<br />

sunt ordinare, ţinând cont <strong>de</strong> ordinea cronologică <strong>de</strong> creare a acestora, în <strong>de</strong>cursul<br />

istoriei.<br />

Regiunile au o dublă competenţă; pe <strong>de</strong> o parte, ele dispun <strong>de</strong> atribuţii<br />

legislative, la fel ca orice stat membru al unei fe<strong>de</strong>raţii. Pe <strong>de</strong> altă parte, ele dispun <strong>de</strong><br />

largi competenţe în domeniul administrativ, transferate <strong>de</strong> la organele centrale, pe<br />

baza unei legi adoptate în anul 1970.<br />

Unitatea <strong>de</strong> studiu 3.3.2. Structuri <strong>administrative</strong> publice locale în state fe<strong>de</strong>rale<br />

Statul fe<strong>de</strong>ral formează o uniune <strong>de</strong> drept constituţional; el este un stat <strong>de</strong>scentralizat<br />

din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re politico-administrativ, rezultat din suprapunerea a două tipuri <strong>de</strong><br />

state - statul fe<strong>de</strong>ral şi statele fe<strong>de</strong>rate - acestea din urmă renunţând la utilizarea<br />

exclusivă a suveranităţii lor. Ca o consecinţă logică, există două ordini constituţionale<br />

şi anume:<br />

a) ordinea majoră a fe<strong>de</strong>raţiei;<br />

b) ordinele minore ale statelor componente.<br />

UE are în momentul <strong>de</strong> faţă trei state fe<strong>de</strong>rale în componenţa sa: Germania, Austria,<br />

Belgia.<br />

76

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!