Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

More documents

Recommendations

Info

Constituţia Ramura legislativă Ramura executivă Ramura juridică Primul Ministru Cabinet Comisii Ministere operative - de Interne - Justiţiei - Culturii - Funciar - pentru Ştiinţă şi Cercetare - Muncii, Sănătăţii şi Asigurările Sociale - pentru Economie şi Tehnologie - Mediului Ambiant, al Planificarii Regionale şi Agriculturii - Urbanismului, Calităţii vieţii, Ştiinţă şi Cercetare - Muncii, Sănătăţii şi Asigurările Sociale - pentru Economie şi Tehnologie - Mediului Ambiant, al Planificarii Regionale şi Agriculturii - Urbanismului, Calităţii vieţii şi Transportului - pe probleme federale Comisii consultative Autorităţile landului la nivel "superior" de district şi local Administrarea directă a statului Administrarea indirectă a statului Comisariatul districtual Din acest motiv, nu există un regim uniform de organizare al landurilor, fiecare având propria structură funcţională. Autonomia landurilor rezultă în primul rând din repartiţia competenţelor legislative, care este însă limitată prin Constituţie. Astfel, Constituţia defineşte domeniile care sunt în exclusivitate de competenţa Federaţiei sau chiar a landurilor şi domeniile care sunt de competenţă comună/concurentă, atât pentru statul federal, cât şi pentru landuri. Biroul Primului Ministru Instituţii publice Federaţia deţine în exclusivitate atribuţiuni legate de următoarele domenii: afaceri externe, apărare naţională, protecţie civilă, comerţ exterior, direcţia vămilor, 80
poştă şi telecomunicaţii, căi ferate, trafic aerian, politica monetară. Atât Federaţia, cât şi landurile se pot ocupa de probleme comune privind: legislaţia muncii şi legislaţia economică, asigurări şi asistenţă socială, despăgubiri de război, cercetare ştiinţifică, transporturi, naţionalizări, legislaţii anticartel. În aceste domenii, landul poate acţiona în măsura în care Federaţia nu intervine, el trebuie să salvgardeze unitatea juridică şi economică şi să armonizeze condiţiile de viaţă pe ansamblul teritoriului. Anumite probleme sunt numai de competenţa landurilor cum este cazul educaţiei şi radiodifuziunii. Responsabilităţile de natură administrativă aparţin, în principal, statelor membre şi nu federaţiei. Landurile au competenţe în executarea legilor proprii cât şi a legilor federaţiei. Din acest motiv, ele se supun controlului de legalitate exercitat de către Guvernul central şi chiar pot să primească instrucţiuni de la autorităţile centrale, dacă există un act normativ care să prevadă acest lucru. În plus, landurile sunt însărcinate din ce în ce mai frecvent cu executarea unor funcţii administrative cu care au fost delegate de statul federal. Din acest domeniu fac parte: administraţia apărării, autostrăzi federale, impozitarea societăţilor, iar Guvernul central exercită un control de oportunitate asupra modului de îndeplinire a acţiunilor respective; în plus, el poate interveni în procesul de numire al funcţionarilor publici pe diferite posturi. Numai în situaţii excepţionale, administraţia federală centrală dispune de organe de execuţie proprii pe ansamblul teritoriului (servicii diplomatice şi consulare, financiare, de poştă, transporturi etc.). În mod normal, aceste instituţii se crează numai în domeniile în care Federaţia deţine competenţe legislative. Principala diviziune administrativă a landului este circumscripţia (regiunea), entitate care nu are personalitate juridică. Suprafaţa şi populaţia unei circumscripţii sunt variabile: de la 178 km 2 la 16.338 km 2 , de la 300.000 la 5.600.000 locuitori. De exemplu, landul Renania – Westphalia cuprinde 6 regiuni, fiecare având în medie 6.200 km 2 şi 2.650.200 locuitori, iar în ansamblul Germaniei sunt 33 de regiuni. Guvernul landului are câte un reprezentant în fiecare regiune, care deţine competenţe de coordonare a întregii activităţi. El este controlat de către ministrul de Interne al landului şi de către fiecare ministru însărcinat cu probleme tehnice. Administraţia regiunii este importantă şi se structurează în mai multe servicii. Regiunile exercită o tutelă asupra oraşelor independente şi grupărilor comunale. 81
Page 1:
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZ
Page 4 and 5:
Lecţia 3.3. Structuri administrati
Page 6 and 7:
- observaţia; - studiul de caz 6
Page 8 and 9:
administrativ printr-o reţea de co
Page 10 and 11:
Pe de altă parte, influenţa tehno
Page 12 and 13:
istoria a dovedit că voinţa polit
Page 14 and 15:
Lecţia 1.3. Interrelaţiile sistem
Page 16 and 17:
Statele unitare pot recunoaşte exi
Page 18 and 19:
Modulul 2. FACTORI DETERMINANŢI Ş
Page 20 and 21:
Lecţia 2.1. Factorii care influen
Page 22 and 23:
volumul de muncă de prestat şi ef
Page 24 and 25:
Toate sistemele tind să se degrade
Page 26 and 27:
întreprinse în sistemul privat au
Page 28 and 29:
Fayol, Taylor şi teoreticienii ame
Page 30 and 31: formarea unei comunităţi de inter
Page 32 and 33: prin consultare, administraţia rec
Page 34 and 35: 2) calitatea deciziilor se ameliore
Page 36 and 37: prezent asistăm la o instabilitate
Page 38 and 39: obiective, riscând să mărească
Page 40 and 41: 3. Care sunt categoriile de factori
Page 42 and 43: A3- să completeze informaţiile pr
Page 44 and 45: Astfel, în statele federale putere
Page 46 and 47: dezvoltând avuţia comunitară. Un
Page 48 and 49: Lecţia 3.2. Structuri administrati
Page 50 and 51: 2) Constituţii care nu fac o calif
Page 52 and 53: Guvernului, format din Primul-Minis
Page 54 and 55: Fig.nr.3. Structura Guvernului fede
Page 56 and 57: votului, de către candidatul la fu
Page 58 and 59: Constituţia Greciei dă dreptul Pr
Page 60 and 61: Unitatea de studiu 3.2.4. Investitu
Page 62 and 63: contrasemnează deci singuri, actel
Page 64 and 65: aţiuni diverse, în lista oficial
Page 66 and 67: elaborarea programului politic care
Page 68 and 69: 3. ministere având ca obiect organ
Page 70 and 71: proveni, atât dinlăuntrul, cât
Page 72 and 73: Începând cu anul 1965, în Marea
Page 74 and 75: unitară şi indivizibilă, iar str
Page 76 and 77: transmise Consiliului. Acesta poate
Page 78 and 79: statelor federate, federaţia nedis
Page 82 and 83: În Germania se găsesc 426 de depa
Page 84 and 85: Consiliul deputaţilor oraşului Ce
Page 86 and 87: Consiliul local Aleg Cetăţeni Fig
Page 88 and 89: Termeni cheie: Uniunea Europeană,
Page 90 and 91: 7. Arătaţi modul de organizare ş
Page 92 and 93: Lecţia 4.1. Implicarea deciziilor
Page 94 and 95: Desigur , nu orice activitate a fun
Page 96 and 97: un mijloc pentru a atinge unul sau
Page 98 and 99: irou local care oferă aceleaşi se
Page 100 and 101: 18. Servicii guvernamentale federal
Page 102 and 103: Reforma managementului public s-a b
Page 104 and 105: Serviciile publice au sarcina înde
Page 106 and 107: Primele evaluări ale noilor măsur
Page 108 and 109: Anexa nr.2 Date generale (2004) Ţa
Page 110 and 111: Rezumat 1. Termenul reformă includ
Page 112 and 113: Direction de la formation; Paris; 1
Page 114 and 115: 44. NOORDERHAVEN, H - Private compe
Page 116: 116
show all

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?