Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Lecţia 1.3. Interrelaţiile sistemului administrativ cu<br />
sistemul politic<br />
Sistemul administrativ se intercondiţionează şi întreţine raporturi privilegiate<br />
cu sistemul politic. Cel mai a<strong>de</strong>sea se consi<strong>de</strong>ră chiar că administraţia publică este<br />
parte a sistemului politic şi are funcţia <strong>de</strong> asigurare a coeziunii sociale, dar, în acelaşi<br />
timp, dispune <strong>de</strong> o relativă autonomie faţă <strong>de</strong> sistemul politic.<br />
Pe <strong>de</strong> o parte, sistemul administrativ apare ca fiind strâns legată <strong>de</strong> puterea<br />
politică, care îi conferă legimitate şi, astfel, acţiunea sa poartă pecetea autorităţii<br />
statului.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, sistemul administrativ recurge la trăsăturile specifice şi la<br />
competenţele sale pentru a se opune, forţei politice care tin<strong>de</strong> să o controleze.<br />
Influenţa pe care sistemul politic o exercită asupra sistemului administrativ<br />
este <strong>de</strong> două tipuri :<br />
1) influenţa i<strong>de</strong>ologiilor şi a sistemelor <strong>de</strong> valori (politice);<br />
2) influenţa instituţiilor (politice).<br />
În legătură cu primul tip <strong>de</strong> influenţe, se invocă faptul că administraţia nu este<br />
animată <strong>de</strong> o i<strong>de</strong>ologie specifică, acţiunea sa nu se legitimează prin ea însăşi, ci toate<br />
acestea provin din sistemul <strong>de</strong> valori dominant în societate, care poate fi liberal,<br />
autoritar, socialist etc.<br />
În ţările ataşate liberalismului, evoluţia în plan administrativ s-a produs<br />
concomitent cu cea a instituţiilor politice. Primatul acordat individului <strong>de</strong> către<br />
liberalismul tradiţional, a antrenat, pe <strong>de</strong> o parte, stricta limitare a competenţelor<br />
statului (menţinerea ordinii şi respectarea regulilor concurenţei), iar pe <strong>de</strong> altă parte, a<br />
dus la supunerea administraţiei publice, faţă <strong>de</strong> principiile <strong>de</strong> legalitate.<br />
Evoluţia societăţii atestă, însă, că inflexiunea principiilor liberale este însoţită<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea puterilor administraţiei publice, căreia i-a fost încredinţată şi o funcţie<br />
<strong>de</strong> regulator economic.<br />
În regimurile autoritare sau fasciste, cultul personalităţii şi voinţa <strong>de</strong> renovare<br />
naţională sunt însoţite <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea puterii instituţiilor administraţiei publice care se<br />
transformă într-un instrument indispensabil <strong>de</strong> realizare a proiectelor partidului unic.<br />
Beneficiind <strong>de</strong> competenţe discreţionare, şi fiind eliberată <strong>de</strong> necesitatea respectării<br />
14