Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

More documents

Recommendations

Info

Fig.nr.3. Structura Guvernului federal în Germania Parlamentul federal al Germaniei are o structură bicamerală fiind alcătuit din Bundestag şi Bundesrat. Constituţia Ramura legislativă Ramura executivă Ramura juridică Cancelaria Federală Cabinete Comisii Ministere operative - de Interne - Externe - al Economiei - Alimentaţiei, Agriculturii şi Silviculturii - Muncii si Asigurărilor sociale - Pentru Protecţia Familiei si Seniorilor - Poştei şi Telecomunicaţiilor - Pentru Condiţia Femeii şi a Tineretului - Pentru construcţii şi Planificare Urbană - Mediului Ambiant, Protecţiei naturii si Securităţii Nucleare - Funciar - Justiţiei - Transporturilor - Apărării - Sănătăţii - Pentru Cercetare şi Tehnologie - Educatiei şi Ştiinţei - Pentru Cooperare Economică Consilii, Asesorii şi Comisii Administrarea directă a statului Administrarea indirectă a statului Autorităţi Federale superioare subordonate ministerelor federale Autorităţi Federale Intermediare Autorităţi Federale Subordonate Instituţii publice 54
Bundestag-ul este ales pe o perioadă de patru ani prin vot universal, egal, direct şi secret. Fiecare alegător dispune de două voturi. Un vot îl acordă persoanei care şi-a prezentat candidatura în circumscripţia electorală unde este arondat, iar altul, listei prezentate de un partid politic în landul în care domiciliază. Repartizarea mandatelor se face prin combinarea sistemului reprezentării proporţionale cu sistemul de scrutin majoritar. Adică, mandatele se atribuie proporţional cu numarul voturilor obţinute de fiecare partid, dar este ales candidatul care a întrunit majoritatea relativă a voturilor. Conform Legii electorale 20 , teritoriul ţării este împărţit într-un număr de circumscripţii electorale, egal cu jumătatea numarului de locuri existente în Cameră, în fiecare dintre ele alegându-se un deputat prin scrutin majoritar. Ca atare, candidatul care obţine majoritatea simplă a voturilor este declarat ales. Cealaltă jumătate a locurilor din Bundestag va fi ompletată cu candidaţii aleşi care au fost desemnaţi pe liste stabilite de partidele politice în fiecare land. Bundesrat-ul, cea de-a doua cameră a Parlamentului federal este compus din reprezentanţii guvernelor celor 16 landuri, care sunt numiţi dintre miniştrii landurilor, proporţional cu numarul locuitorilor acestora, cel puţin 3 şi cel mult 5 reprezentanţi. Fiecare cameră este condusă de un preşedinte şi vicepreşedinti asistaţi. Preşedintele Bundestagului se alege pe durata mandatului legislativ, iar al Bundesratului este desemnat anual. La activitatea legislativă participă ambele Camere. Proiectul unei legi este trimis către Guvernul federal, mai întâi Bundesratului, spre a fi adoptat, iar apoi este înaintat Bundestagului spre a vota acel proiect şi a-l transforma în lege. În cadrul camerelor se constituie comisii permanente. Bundestagul poate institui şi comisii de anchetă asupra unor probleme bine determinate. Există posibilitatea să se ivească un dezacord între cele două camere. În această situaţie, pentru examinarea textelor divergente, se instituie o comisie comună formată din deputaţi si membri ai Bundesratului (1/3 din componenţa nominală a comisiei), pentru a se ajunge la un text unanim acceptat. În sistemul administrativ german, “jocul politic” se face exclusiv în camera care reprezintă naţiunea – Bundestag, unde deputaţii sunt aleşi prin vot. Ei reprezintă landurile care participă la administraţia Federaţiei, nefiind subordonaţi nici unui mandat şi nici unei instrucţiuni, ci numai propriei lor conştiinţe. În plus, obţinerea 20 "Legea Fundamentală pentru Republica Federală Germania", editura ALL, Bucureşti, 1998. 55
Page 1:
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZ
Page 4 and 5: Lecţia 3.3. Structuri administrati
Page 6 and 7: - observaţia; - studiul de caz 6
Page 8 and 9: administrativ printr-o reţea de co
Page 10 and 11: Pe de altă parte, influenţa tehno
Page 12 and 13: istoria a dovedit că voinţa polit
Page 14 and 15: Lecţia 1.3. Interrelaţiile sistem
Page 16 and 17: Statele unitare pot recunoaşte exi
Page 18 and 19: Modulul 2. FACTORI DETERMINANŢI Ş
Page 20 and 21: Lecţia 2.1. Factorii care influen
Page 22 and 23: volumul de muncă de prestat şi ef
Page 24 and 25: Toate sistemele tind să se degrade
Page 26 and 27: întreprinse în sistemul privat au
Page 28 and 29: Fayol, Taylor şi teoreticienii ame
Page 30 and 31: formarea unei comunităţi de inter
Page 32 and 33: prin consultare, administraţia rec
Page 34 and 35: 2) calitatea deciziilor se ameliore
Page 36 and 37: prezent asistăm la o instabilitate
Page 38 and 39: obiective, riscând să mărească
Page 40 and 41: 3. Care sunt categoriile de factori
Page 42 and 43: A3- să completeze informaţiile pr
Page 44 and 45: Astfel, în statele federale putere
Page 46 and 47: dezvoltând avuţia comunitară. Un
Page 48 and 49: Lecţia 3.2. Structuri administrati
Page 50 and 51: 2) Constituţii care nu fac o calif
Page 52 and 53: Guvernului, format din Primul-Minis
Page 56 and 57: votului, de către candidatul la fu
Page 58 and 59: Constituţia Greciei dă dreptul Pr
Page 60 and 61: Unitatea de studiu 3.2.4. Investitu
Page 62 and 63: contrasemnează deci singuri, actel
Page 64 and 65: aţiuni diverse, în lista oficial
Page 66 and 67: elaborarea programului politic care
Page 68 and 69: 3. ministere având ca obiect organ
Page 70 and 71: proveni, atât dinlăuntrul, cât
Page 72 and 73: Începând cu anul 1965, în Marea
Page 74 and 75: unitară şi indivizibilă, iar str
Page 76 and 77: transmise Consiliului. Acesta poate
Page 78 and 79: statelor federate, federaţia nedis
Page 80 and 81: Constituţia Ramura legislativă Ra
Page 82 and 83: În Germania se găsesc 426 de depa
Page 84 and 85: Consiliul deputaţilor oraşului Ce
Page 86 and 87: Consiliul local Aleg Cetăţeni Fig
Page 88 and 89: Termeni cheie: Uniunea Europeană,
Page 90 and 91: 7. Arătaţi modul de organizare ş
Page 92 and 93: Lecţia 4.1. Implicarea deciziilor
Page 94 and 95: Desigur , nu orice activitate a fun
Page 96 and 97: un mijloc pentru a atinge unul sau
Page 98 and 99: irou local care oferă aceleaşi se
Page 100 and 101: 18. Servicii guvernamentale federal
Page 102 and 103: Reforma managementului public s-a b
Page 104 and 105:
Serviciile publice au sarcina înde
Page 106 and 107:
Primele evaluări ale noilor măsur
Page 108 and 109:
Anexa nr.2 Date generale (2004) Ţa
Page 110 and 111:
Rezumat 1. Termenul reformă includ
Page 112 and 113:
Direction de la formation; Paris; 1
Page 114 and 115:
44. NOORDERHAVEN, H - Private compe
Page 116:
116
show all

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?