Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ocupaţie, erau ulterior alese în “mod liber”, conform modalităţilor diverse, specifice<br />
fiecărei regiuni.<br />
Administraţia publică locală se supune unor reguli stabilite prin Constituţia<br />
adoptată în anul 1949. Aceasta preve<strong>de</strong> că Germania este un stat fe<strong>de</strong>ral şi <strong>de</strong>fineşte<br />
competenţele respective ale Fe<strong>de</strong>raţiei statelor membre (numite “Landuri”), acordând<br />
o largă autonomie locală. Pentru a avea o imagine <strong>de</strong> ansamblu, este <strong>de</strong> remarcat<br />
faptul că Fe<strong>de</strong>raţia angajează 13% din funcţionarii publici, în timp ce landurile şi<br />
comunele angajează 54% şi respectiv 33% dintre aceştia; bugetul fe<strong>de</strong>raţiei asigură<br />
acoperirea a 48,5% din cheltuielile publice, în timp ce landurile şi comunele<br />
realizează 33% şi respectiv 18%.<br />
Germania, fosta RFG, a fost mult timp statul fe<strong>de</strong>ral veritabil al Uniunii<br />
Europene. Împărţirea fostei RFG în 11 landuri datează din 23 mai 1949, dată la care<br />
s-a promulgat Legea Fundamentală ("GRUNDGESTETZ"). În fosta RDG, cele 5<br />
landuri au fost abolite în 1952. După unificarea din 3 octombrie 1990, ele au fost<br />
restabilite şi integrate în RFG şi, implicit, în Comunitatea Europeană. Astfel, geneza<br />
fe<strong>de</strong>ralismului german se datorează landurilor, văzute ca formaţiuni statale,<br />
preexistente statului fe<strong>de</strong>ral. Dacă în perioada 1935-1945, Germania a fost un stat<br />
unitar, în anul 1949 s-a revenit la organizarea fe<strong>de</strong>rativă a statului în landuri; astfel,<br />
fe<strong>de</strong>ralismul a fost privit ca un element <strong>de</strong> libertate.<br />
În noile condiţii, în Germania există 16 astfel <strong>de</strong> "state fe<strong>de</strong>rate": Ba<strong>de</strong>n-<br />
Württemberg, Bavaria, Berlin, Bran<strong>de</strong>nburg, Brëmen, Hamburg, Hessen, Lower<br />
Saxony, Mecklenburg-West Pomerania, Renania <strong>de</strong> Nord-Westphalia, Rhineland-<br />
Palatinate, Saarland, Saxony, Saxony-Anhalt, Schleswig-Holstein, Thuringia.<br />
Populaţia acestor landuri variază <strong>de</strong> la 676.000 locuitori (landul Bremen) -<br />
17.962.000 locuitori (Renania <strong>de</strong> Nord-Westphalia).<br />
În fruntea fiecărui land se află un ministru-preşedinte, ales <strong>de</strong> către<br />
Parlamentul landului. La rândul său, ministrul-preşedinte numeşte miniştrii landului<br />
şi îşi face cunoscut programul politic pe care doreşte să-l realizeze. Miniştrii răspund<br />
în faţa Parlamentului <strong>de</strong> Land şi, cu acordul acestuia, pot fi revocaţi <strong>de</strong> către<br />
ministrul-preşedinte. Landul este divizat într-un anumit număr <strong>de</strong> circumscripţii;<br />
cetăţenii landurilor sunt suverani în privinţa modului <strong>de</strong> organizare în propriul resort<br />
teritorial. Un guvern <strong>de</strong> land are o structură asemănătoare celei din Figura nr. 5.<br />
Figura nr. 5. Structura tipică a unui land (Renania <strong>de</strong> Nord)<br />
79