18.04.2013 Views

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ocupaţie, erau ulterior alese în “mod liber”, conform modalităţilor diverse, specifice<br />

fiecărei regiuni.<br />

Administraţia publică locală se supune unor reguli stabilite prin Constituţia<br />

adoptată în anul 1949. Aceasta preve<strong>de</strong> că Germania este un stat fe<strong>de</strong>ral şi <strong>de</strong>fineşte<br />

competenţele respective ale Fe<strong>de</strong>raţiei statelor membre (numite “Landuri”), acordând<br />

o largă autonomie locală. Pentru a avea o imagine <strong>de</strong> ansamblu, este <strong>de</strong> remarcat<br />

faptul că Fe<strong>de</strong>raţia angajează 13% din funcţionarii publici, în timp ce landurile şi<br />

comunele angajează 54% şi respectiv 33% dintre aceştia; bugetul fe<strong>de</strong>raţiei asigură<br />

acoperirea a 48,5% din cheltuielile publice, în timp ce landurile şi comunele<br />

realizează 33% şi respectiv 18%.<br />

Germania, fosta RFG, a fost mult timp statul fe<strong>de</strong>ral veritabil al Uniunii<br />

Europene. Împărţirea fostei RFG în 11 landuri datează din 23 mai 1949, dată la care<br />

s-a promulgat Legea Fundamentală ("GRUNDGESTETZ"). În fosta RDG, cele 5<br />

landuri au fost abolite în 1952. După unificarea din 3 octombrie 1990, ele au fost<br />

restabilite şi integrate în RFG şi, implicit, în Comunitatea Europeană. Astfel, geneza<br />

fe<strong>de</strong>ralismului german se datorează landurilor, văzute ca formaţiuni statale,<br />

preexistente statului fe<strong>de</strong>ral. Dacă în perioada 1935-1945, Germania a fost un stat<br />

unitar, în anul 1949 s-a revenit la organizarea fe<strong>de</strong>rativă a statului în landuri; astfel,<br />

fe<strong>de</strong>ralismul a fost privit ca un element <strong>de</strong> libertate.<br />

În noile condiţii, în Germania există 16 astfel <strong>de</strong> "state fe<strong>de</strong>rate": Ba<strong>de</strong>n-<br />

Württemberg, Bavaria, Berlin, Bran<strong>de</strong>nburg, Brëmen, Hamburg, Hessen, Lower<br />

Saxony, Mecklenburg-West Pomerania, Renania <strong>de</strong> Nord-Westphalia, Rhineland-<br />

Palatinate, Saarland, Saxony, Saxony-Anhalt, Schleswig-Holstein, Thuringia.<br />

Populaţia acestor landuri variază <strong>de</strong> la 676.000 locuitori (landul Bremen) -<br />

17.962.000 locuitori (Renania <strong>de</strong> Nord-Westphalia).<br />

În fruntea fiecărui land se află un ministru-preşedinte, ales <strong>de</strong> către<br />

Parlamentul landului. La rândul său, ministrul-preşedinte numeşte miniştrii landului<br />

şi îşi face cunoscut programul politic pe care doreşte să-l realizeze. Miniştrii răspund<br />

în faţa Parlamentului <strong>de</strong> Land şi, cu acordul acestuia, pot fi revocaţi <strong>de</strong> către<br />

ministrul-preşedinte. Landul este divizat într-un anumit număr <strong>de</strong> circumscripţii;<br />

cetăţenii landurilor sunt suverani în privinţa modului <strong>de</strong> organizare în propriul resort<br />

teritorial. Un guvern <strong>de</strong> land are o structură asemănătoare celei din Figura nr. 5.<br />

Figura nr. 5. Structura tipică a unui land (Renania <strong>de</strong> Nord)<br />

79

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!