Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

ocupaţie, erau ulterior alese în “mod liber”, conform modalităţilor diverse, specifice
fiecărei regiuni.
Administraţia publică locală se supune unor reguli stabilite prin Constituţia
adoptată în anul 1949. Aceasta prevede că Germania este un stat federal şi defineşte
competenţele respective ale Federaţiei statelor membre (numite “Landuri”), acordând
o largă autonomie locală. Pentru a avea o imagine de ansamblu, este de remarcat
faptul că Federaţia angajează 13% din funcţionarii publici, în timp ce landurile şi
comunele angajează 54% şi respectiv 33% dintre aceştia; bugetul federaţiei asigură
acoperirea a 48,5% din cheltuielile publice, în timp ce landurile şi comunele
realizează 33% şi respectiv 18%.
Germania, fosta RFG, a fost mult timp statul federal veritabil al Uniunii
Europene. Împărţirea fostei RFG în 11 landuri datează din 23 mai 1949, dată la care
s-a promulgat Legea Fundamentală ("GRUNDGESTETZ"). În fosta RDG, cele 5
landuri au fost abolite în 1952. După unificarea din 3 octombrie 1990, ele au fost
restabilite şi integrate în RFG şi, implicit, în Comunitatea Europeană. Astfel, geneza
federalismului german se datorează landurilor, văzute ca formaţiuni statale,
preexistente statului federal. Dacă în perioada 1935-1945, Germania a fost un stat
unitar, în anul 1949 s-a revenit la organizarea federativă a statului în landuri; astfel,
federalismul a fost privit ca un element de libertate.
În noile condiţii, în Germania există 16 astfel de "state federate": Baden-
Württemberg, Bavaria, Berlin, Brandenburg, Brëmen, Hamburg, Hessen, Lower
Saxony, Mecklenburg-West Pomerania, Renania de Nord-Westphalia, Rhineland-
Palatinate, Saarland, Saxony, Saxony-Anhalt, Schleswig-Holstein, Thuringia.
Populaţia acestor landuri variază de la 676.000 locuitori (landul Bremen) -
17.962.000 locuitori (Renania de Nord-Westphalia).
În fruntea fiecărui land se află un ministru-preşedinte, ales de către
Parlamentul landului. La rândul său, ministrul-preşedinte numeşte miniştrii landului
şi îşi face cunoscut programul politic pe care doreşte să-l realizeze. Miniştrii răspund
în faţa Parlamentului de Land şi, cu acordul acestuia, pot fi revocaţi de către
ministrul-preşedinte. Landul este divizat într-un anumit număr de circumscripţii;
cetăţenii landurilor sunt suverani în privinţa modului de organizare în propriul resort
teritorial. Un guvern de land are o structură asemănătoare celei din Figura nr. 5.
Figura nr. 5. Structura tipică a unui land (Renania de Nord)
79