Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

More documents

Recommendations

Info

Guvernului, format din Primul-Ministru, viceprim-miniştri şi anumiţi miniştri, în forma prevăzută de Constituţie. Din punct de vedere juridic, s-a conturat principiul că acele Guverne care sunt formate din Prim-Ministru şi membri, deci fără un nivel ierarhic intermediar, se numesc Guverne cu structură simplă (uniorganică); iar cele care conţin o atare ierarhizare se numesc Guverne cu structură ierarhică (biorganică). Majoritatea Constituţiilor reglementează o structură simplă (ex. Italia, Suedia, Danemarca); unele constituţii reglementează expres structura ierarhică (ex. Austria, Spania, Grecia). În ceea ce priveşte determinarea membrilor obişnuiţi ai Guvernului, există, de asemenea, diferenţieri ale prevederilor constituţionale, distingându-se: a) constituţii care restrâng sfera acestora exclusiv la sfera miniştrilor, în sensul de titulari de departamente (ex. Italia); b) constituţii care admit în Guvern şi prezenţa miniştrilor fără portofoliu (ex. Grecia); c) constituţii care extind sfera membrilor Guvernului şi la alte funcţii de demnitari, cum ar fi secretarii de stat (ex. Spania). Referitor la structura biorganică, este semnificativ faptul că în baza Constituţiei, aceasta vizează, fie un organism mai larg şi unul mai restrâns, fie acelaşi organism la care se adaugă Şeful Statului. Pentru prima situaţie, se poate da ca exemplu, Constituţia Belgiei şi a Portugaliei, care face distincţie între Guvern şi Consiliul de Miniştri; primul este un organism mai larg, cuprinzându-i şi pe secretarii de stat, în timp ce Consiliul de Miniştri cuprinde numai pe Primul-Ministru, miniştri, secretarii de stat, care sunt şi adjuncţii unui ministru, Regele stabilind atribuţiile şi limitele în care pot contrasemna. Prin comparţie, pentru a doua situaţie, se dă ca exemplu Constituţia Olandei, după care Guvernul este format din Rege şi miniştri, inclusiv Primul-Ministru. Miniştrii alcătuiesc Consiliul de Miniştri, prezidat de către Primul-Ministru. Faţă de cele două situaţii menţionate anterior, se mai poate identifica şi o a treia, care apare tipică pentru cazul unui Birou executiv, Birou permanent, Cabinet restrâns al Guvernului sau, în cel al Consiliului de Miniştri. Cu privire la numărul de ministere, respectiv de miniştri, unele Constituţii stabilesc un număr fix, fiind celebră din acest punct de vedere Constituţia Elveţiei, care prevede numărul de 7 miniştri. Alte Constituţii precizează o cifră minimă, dar cele mai multe lasă problema deschisă, fie pe seama altor legi, fie a jocului politic, cu prilejul formării Guvernului, ceea ce poate avea şi urmări nedorite, mai ales sub aspectul eficienţei guvernării. 52
În ceea ce priveşte investitura Guvernului, aceasta este determinată de regimul constituţional existent, putând distinge: regim parlamentar, monarhie constituţională, regim semiprezidenţial. Unitatea de studiu 3.2.2. Învestitura guvernului în ţări cu regim parlamentar Regimul parlamentar este promovat în mai multe ţări cum sunt: Germania, Italia, Grecia etc. Astfel, în condiţiile Constituţiei Germaniei, Cancelarul Federal este ales de Parlament (Bundestag), la propunerea Preşedintelui Republicii federale. Odată investit, Cancelarul propune numirea miniştrilor federali de către Preşedintele Republicii, revocarea acestora din funcţie făcându-se în mod similar. La intrarea în funcţie, Cancelarul şi miniştrii federali depun în faţa Bundestag-ului jurământul de credinţă, identic cu cel al Preşedintelui Republicii. 53
Page 1: UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZ
Page 4 and 5: Lecţia 3.3. Structuri administrati
Page 6 and 7: - observaţia; - studiul de caz 6
Page 8 and 9: administrativ printr-o reţea de co
Page 10 and 11: Pe de altă parte, influenţa tehno
Page 12 and 13: istoria a dovedit că voinţa polit
Page 14 and 15: Lecţia 1.3. Interrelaţiile sistem
Page 16 and 17: Statele unitare pot recunoaşte exi
Page 18 and 19: Modulul 2. FACTORI DETERMINANŢI Ş
Page 20 and 21: Lecţia 2.1. Factorii care influen
Page 22 and 23: volumul de muncă de prestat şi ef
Page 24 and 25: Toate sistemele tind să se degrade
Page 26 and 27: întreprinse în sistemul privat au
Page 28 and 29: Fayol, Taylor şi teoreticienii ame
Page 30 and 31: formarea unei comunităţi de inter
Page 32 and 33: prin consultare, administraţia rec
Page 34 and 35: 2) calitatea deciziilor se ameliore
Page 36 and 37: prezent asistăm la o instabilitate
Page 38 and 39: obiective, riscând să mărească
Page 40 and 41: 3. Care sunt categoriile de factori
Page 42 and 43: A3- să completeze informaţiile pr
Page 44 and 45: Astfel, în statele federale putere
Page 46 and 47: dezvoltând avuţia comunitară. Un
Page 48 and 49: Lecţia 3.2. Structuri administrati
Page 50 and 51: 2) Constituţii care nu fac o calif
Page 54 and 55: Fig.nr.3. Structura Guvernului fede
Page 56 and 57: votului, de către candidatul la fu
Page 58 and 59: Constituţia Greciei dă dreptul Pr
Page 60 and 61: Unitatea de studiu 3.2.4. Investitu
Page 62 and 63: contrasemnează deci singuri, actel
Page 64 and 65: aţiuni diverse, în lista oficial
Page 66 and 67: elaborarea programului politic care
Page 68 and 69: 3. ministere având ca obiect organ
Page 70 and 71: proveni, atât dinlăuntrul, cât
Page 72 and 73: Începând cu anul 1965, în Marea
Page 74 and 75: unitară şi indivizibilă, iar str
Page 76 and 77: transmise Consiliului. Acesta poate
Page 78 and 79: statelor federate, federaţia nedis
Page 80 and 81: Constituţia Ramura legislativă Ra
Page 82 and 83: În Germania se găsesc 426 de depa
Page 84 and 85: Consiliul deputaţilor oraşului Ce
Page 86 and 87: Consiliul local Aleg Cetăţeni Fig
Page 88 and 89: Termeni cheie: Uniunea Europeană,
Page 90 and 91: 7. Arătaţi modul de organizare ş
Page 92 and 93: Lecţia 4.1. Implicarea deciziilor
Page 94 and 95: Desigur , nu orice activitate a fun
Page 96 and 97: un mijloc pentru a atinge unul sau
Page 98 and 99: irou local care oferă aceleaşi se
Page 100 and 101: 18. Servicii guvernamentale federal
Page 102 and 103:
Reforma managementului public s-a b
Page 104 and 105:
Serviciile publice au sarcina înde
Page 106 and 107:
Primele evaluări ale noilor măsur
Page 108 and 109:
Anexa nr.2 Date generale (2004) Ţa
Page 110 and 111:
Rezumat 1. Termenul reformă includ
Page 112 and 113:
Direction de la formation; Paris; 1
Page 114 and 115:
44. NOORDERHAVEN, H - Private compe
Page 116:
116
show all

Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?