Sisteme administrative europene comparate - Centrul de Studii ...

Ĩn literatura de specialitate, guvernarea este privită din două puncte de vedere,
ca activitate şi ca structură. Ĩn prima ipostază, guvernarea reprezintă activitatea de
conducere a unui stat sau a unităţilor administrativ-teritoriale, prin intermediul căreia
se realizează interese publice, binele public ĩn general. Ĩn cea de-a doua ipostază,
guvernarea este o structură de autorităţi şi organe care acţionează ĩn regim de putere
publică.
De asemenea, guvernarea mai poate fi definită ĩn sens larg şi sens restrâns:
-ĩn sens larg, guvernarea este o activitate complexă, de conducere, ĩn regim
de putere publică şi de natură predominant politică, realizată de autorităţile politice
ale statului, legal( constituţional) constituite. Aceste autorităţi sunt: Parlamentul,
Preşedintele, Ĩnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consilii judeţene şi locale, primari,
serviciile aflate ĩn subordinea lor. Prin activităţi specifice, realizează fiecare , ĩn limita
competenţelor proprii, satisfacerea anumitor interese publice;
-ĩn sens restrâns, guvernarea este activitatea specifică, de natură predominant
executivă sau administrativă, realizată ĩn regim de putere publică de Guvern(ca
autoritate centrală), precum şi de autorităţile administraţiei locale. Ĩn ţările europene,
precum şi ĩn S.U.A., autorităţile locale sunt privite ca adevărate guverne locale, fapt
care a dus la reglementarea expresiei Guvernare locală( ĩn ţara noastră, această
formulă nu este ĩncă ĩn uz).
Din aceleaşi surse de documentare, se poate desprinde drept concluzie, faptul
că guvernarea 37 este o activitate ĩnfăptuită , ĩn proporţii diferite de autorităţi publice
centrale şi locale şi are o componentă politică şi una executiv-administrativă. De
asemenea, ĩn realizarea acestei activităţi, atribuţiile principale şi mijloacele juridice
necesare, sunt date prin lege Guvernului, care le exercită prin componentele
sistemului administrativ.
De asemenea, nu trebuie să se ĩnţeleagă că guvernarea se confundă cu
activitatea executiv-administrativă. Raportul este de la ĩntreg la parte, guvernarea
realizându-se prin intermediul administraţiei publice, şi ĩnfaptuindu-se ĩn regim de
autonomie sau de subordonare ierarhică, sub conducerea generală a Guvernului.
Cea mai reprezentativă reformă în sectorul public este cea a
managementului, calitatea actului de conducere exercitând un impact direct asupra
performanţei organizaţiilor publice. Reforma managementului public este considerată
37 Bădărău, G- Guvernare modernă şi subsidiaritate, suport de curs, p.4
95