You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Legături primejdioase<br />
„Opusculul de faţă abordează,<br />
într-un mod original şi anecdotic, unul<br />
din cele mai delicate şi picante fenomene<br />
de sfârşit de Lume: relaţia Biserică-Securitate-Masonerie.<br />
Toate trei,<br />
de-a lungul veacurilor, au instaurat pe<br />
pământ Frica (...) – cel din urmă (adică<br />
cel mai mare) duşman al umanităţii, cel<br />
mai dezumanizant, fiindcă introduce în<br />
sufletul ei ura. Hristos, Cel chemat la<br />
nuntă în Cana, răstignit pe Golgota, judecat<br />
şi condamnat de Marele Inchizitor,<br />
Arhiepiscop în Sevilla, gazat la<br />
Auschwitz, îngheţat în Siberii, este invitat<br />
la nuntă perversă în Babilon.<br />
Fiară, Desfrânată, Antichrist –<br />
trei forţe stihinice, devorându-se reciproc,<br />
ultima se va auto-devora, după un<br />
program scris de Sfântul Ioan Teologul,<br />
intitulat Apocalipsa.<br />
Toate acestea suntem noi înşine, când<br />
fiară, când desfrânată,<br />
sau şi una şi alta – antichrişti.<br />
Doar „Iisus Hristos<br />
rămâne Acelaşi, ieri şi<br />
astăzi şi în veac”, doar El<br />
este iubire, singura care<br />
nu cade niciodată!”<br />
Aşa îşi sintetizează<br />
pr. prof. Ion Buga,<br />
pe coperta a patra, studiul<br />
său aşezat dinaintea<br />
romanului „Pântecul desfrânatei”<br />
de Ciprian Mega<br />
(Ed. Sfântul Gheorghe-<br />
Vechi, Bucureşti, f.a.),<br />
care ne aduce aminte de<br />
cel scris de Odobescu<br />
pentru „Tratatul de vânătoare”.<br />
Este vorba, aşadar,<br />
despre fascinanta<br />
relaţie care a stârnit şi<br />
sădit ura, a dislocat destine,<br />
a călcat în picioare oamenii pentru<br />
nevrednica iluzie a puterii şi bogăţiei,<br />
cele două imagini ale aceleiaşi vieţi pe<br />
care scriitorul –mason Mihail Sadoveanu<br />
o numea „desfrânata” (în sensul<br />
biblic). Apariţia marelui scriitor în povestirea<br />
lui Ciprian Mega, condus prin<br />
paginile cărţii fără prejudecăţi, dar,<br />
poate, cu o undă delicată de mister,<br />
surprinde cititorul fiindcă scriitorii români<br />
nu şi-au transformat confraţii în<br />
personaje decât foarte rar. Atunci când<br />
au făcut-o, se desprinde vizibil sfiiciunea,<br />
apoi un soi de idealism solemn. Ba<br />
mai mult, asemenea cărţi au fost socotite<br />
„ratate” sau pur şi simplu „compromisuri”,<br />
cum este romanul cu Nicolae<br />
Bălcescu în rolul principal scris de<br />
Camil Petrescu. Oricât ai fi de îngăduitor<br />
şi delicat nu poţi să nu observi că sofisticatul<br />
intelectual şi modernul scriitor<br />
Camil scrâşneşte de parcă s-ar afla la<br />
sfârşitul epicului. În sfârşit, idilicul şi<br />
idealismul îmbrăcate de Eminescu şi<br />
Creangă în scrisul lui Cezar Petrescu<br />
rămâne, cu îngăduinţă, neverosimil!<br />
Cu liniştea şi inconştienţa duioase ale<br />
patriarhului, scriitorul Ciprian Mega încearcă<br />
să delimiteze această relaţie infernală<br />
dintre<br />
Biserică-Securitate-Masonerie într-un<br />
timp şi un spaţiu precise istoric. Să recunoaştem<br />
că ai nevoie, înainte de a<br />
avea talent, de curaj, pentru că fascinaţia<br />
oamenilor pentru organizaţii<br />
oculte, care ocrotesc informaţii dobândite<br />
în veacuri, deturnează cu uşurinţă<br />
percepţia acestora. Or, Ciprian Mega<br />
cercetează istoria acestei relaţii, fără<br />
mari îndoieli, cu o simplitate încurajatoare,<br />
care să dezlege marile valori ale<br />
umanităţii, libertatea de-a gândi, iubirea,<br />
viaţa însăşi, toate aşezate sub<br />
semnul imperturbabil al timpului, asemenea<br />
cronicarului care ne-a spus-o<br />
drept în faţă că omul e sub vremuri şi<br />
nu altminteri.<br />
În preajma Celui de-al<br />
Doilea Război Mondial şi<br />
după marele carnagiu începe<br />
pe meleagurile româneşti<br />
dintre Carpaţi şi<br />
Dunăre până la Marea<br />
cea Mare un experiment<br />
social, politic şi economic<br />
cu efecte dezastroase<br />
asupra fiinţei umane. În<br />
acest climat de teroare,<br />
iubirea dintre studentul la<br />
Teologie, Adrian, şi Ana,<br />
studentă la Iaşi,<br />
eşuează, sugerându-nise<br />
că însăşi iubirea n-a<br />
putut ţine piept acestor<br />
vremuri, unicul sentiment<br />
care ne-a traversat prin<br />
furtunile istoriei păstrându-ne<br />
întreg rostul<br />
omenesc. Aflat la anii<br />
Marii Treceri, acum episcopul-mason<br />
Adrian îşi scrie memoriile drept mărturie<br />
şi mărturisire a acelor vremuri de insuportabile<br />
încercări. Este dezvăluită, în<br />
toată grozăvia ei, această „legătură primejdioasă”,<br />
fatală de multe ori, dintre<br />
Biserică-Securitate-Masonerie, risipind<br />
orice urmă de îndoială că oamenii ar<br />
putea sta călare pe vremuri. Strivit de<br />
acestea şi de semenii care le-au trăit,<br />
Adrian se refugiază în credinţa întru<br />
Cristos. Îşi află bucuria şi liniştea, descoperă<br />
profunda lucrare a iubirii. El însuşi<br />
episcop-mason, într-o relaţie<br />
nefirească a compromisurilor şi laşităţilor<br />
cu Securitatea, îndepărtat tot mai<br />
mult de la viaţa de mucenic, acum, la<br />
sfârşit, îşi evaluează, lucid, viaţa. Tânăr<br />
legionar, opţiunea sa juvenilă este, în<br />
fond, sentinţa care i-a redimensionat<br />
existenţa, care se intersectează cu cea<br />
a unor mari personalităţi ale culturii româneşti<br />
din acel timp frământat: Mihail<br />
Sadoveanu, Gala Galaction, <strong>Mircea</strong><br />
<strong>Eliade</strong>, Emil Cioran. Cum spuneam la<br />
început, este surprinzător să-l găsim pe<br />
NOTE DE LECTURĂ<br />
Liviu Comşia<br />
Sadoveanu în tabloul masonilor sau pe<br />
Gala Galaction, enigmatic, ca înger păzitor<br />
al studenţilor dotaţi...<br />
Dacă din punct de vedere ideatic<br />
nu aveam a descoperi prea multe<br />
cusururi, cartea fiind semnul că autorul<br />
s-a străduit să iasă în afara patimilor ce<br />
le stârneşte orice trimitere spre această<br />
relaţie, literar, însă, suferă de un anume<br />
schematism. Nu este vorba despre folosirea<br />
uzatului pretext al memorialisticii<br />
(care a făcut carieră literară şi încă<br />
ne oferă destule resurse), ci este vorba<br />
de graba cu care este redactat textul.<br />
Intimidat, probabil, de personajele sale,<br />
autorul face un pas în afara epicului, lăsându-ne<br />
în voia demonstraţiei şi a argumentelor<br />
însoţitoare ale ideilor, fără<br />
a dezvălui şi a analiza stările determinate<br />
în psihicul uman de acestea, care<br />
determină comportamentul, fapta, fără<br />
a evalua consecinţele. Deşi povestirea<br />
există, se derulează relativ cursiv, fără<br />
mari împiedicări în disertaţiile impuse<br />
de dezbaterea enunţată, personajele<br />
par neintegrate acesteia. Dacă evaluăm<br />
corect, senzaţia este de istorie<br />
mărturisită, altfel spus, de martori care<br />
depun mărturia în faţa unui juriu suprem<br />
nevăzut. Or, romanul elaborează<br />
această istorie, o rescrie dintr-un punct<br />
de vedere profund subiectiv, dar cu<br />
semnificaţii insolite, surprinzătoare,<br />
care dezvăluie, până la urmă, adevărul<br />
general uman. Nici chiar Adrian nu are<br />
complexitatea intelectuală şi psihică aşteptată<br />
şi cerută de împrejurări şi gravitatea<br />
lor. Autorul reduce valoarea<br />
epicului la convenţia tehnică a memorialisticii,<br />
înlăturând astfel orice tentaţie<br />
polemică sau cel puţin amânând-o<br />
atâta vreme cât există doar această<br />
unică perspectivă a faptelor derulate de<br />
Adrian. Or, tocmai subiectul ar fi impus<br />
o dezbatere, ar fi pus în pagină o conştiinţă<br />
siluită, alta chinuită, alta dobândită,<br />
chiar şi lipsa acesteia şi aşa mai<br />
departe. Aceste convulsii ar fi împlinit<br />
cartea, i-ar fi dat acea diversitate tipologică<br />
inconfundabilă. Oricum, este un<br />
început. Avem în faţă un prim text literar<br />
care se apropie de acest subiect fierbinte,<br />
fără prejudecăţi, fără clişee sau<br />
pontife, povestindu-ne despre tenebrele<br />
civilizaţiei umane.<br />
www.oglinda<strong>literara</strong>.ro 4881
Change language