Mircea Eliade - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

JURNAL TEATRAL Omul care vorbeşte cu noi... înşişi Acum zece ani, discutînd cu M.R.Iacoban în birou la el, unde beam şi un whisky, dramaturgul mi-a zis despre un critic din Moldova „scrie suspect de bine!”. Mă urmăreşte şi azi acest calificativ: ce vrea să-nsemne el? Poate, în primul rînd, faptul că un critic fără notorietate, are un condei remarcabil. Bogdan Ulmu Sunt multe cazuri de creatori care stau, pe nedrept, în planul doi, privind cu jind la unii care ocupă, tot pe nedrept, rafturile din faţă ale bibliotecilor. Dar, nu-i aşa, pe lîngă norocul de-a avea har, trebuie să mai ai şi harul de-a avea noroc... Silvian Floarea are har. Îi urez să aibă şi şansă. Aceasta apare greu, uneori, după un epuizant exerciţiu de răbdare & tenacitate. Ne-am cunoscut acum un an, cînd i-am prefaţat o carte de teatru; apoi, colaborarea a continuat în cadrul Clubului dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor, unde i s-a citit piesa Sistemul. Mircea Ghiţulescu mi-a propus să mă ocup de regia spectacolului-lectură. Am acceptat cu plăcere, luîndu-i cu mine, în aventură, pe actorii craioveni Mirela Cioabă, Geni Maxim, Dorin Andone, Nicolae Poghirc, Laurenţiu Nicu şi pe bucureşteanca Irina Ungureanu. A fost o seară plăcută şi, bănuiesc, mai ales pentru dramaturg, profitabilă. Acum, scriitorul îmi propune, spre prefaţare, un volum de proze : De vorbă cu el însumi. O carte interesantă, cu subiecte bine alese, în care este radiografiată, cu sarcasm, ori sentimentalism, cu anxietate sau ironie, lumea contemporană. Realitatea imediată. Cu glisări în fantastic, ori oniric. Cu agreabile inserţii livreşti. Silvian Floarea e un duşman al spiritului gregar, al maselor ameninţătoare, al organizării sistemului dezumanizant. Mai găseşti ca trăsătură comună a prozelor, cu tematici aparent diverse, criza comunicării. E un război permanent, în carte, între Ics şi restul lumii. Acum realizez că Ics e frate cu Bèrenger cel din Rinocerii. E omul care refuză rinocerizarea. Despre personajul său Ics, Mircea Ghiţulescu spunea că e un caragialean Mitică. Just! Cu adausul : Mitică, după ce i-a citit pe Kafka şi Orwell, şi a trăit sub Ceauşescu... Dar să trecem la povestirile propriu-zise, comentîndu-le, pe fiecare, succint. Simpozion duty-free aminteşte de un pasaj din Douăsprezece scaune (Ilf şi Petrov), cînd locuitorii unui tîrg amărît, hipnotizaţi de Ostap Bender, se şi vedeau organizatorii campionatului mondial de şah. Simpozionul visat fireşte, şi aici, e ratat, visul locuitorilor urbei dovedindu-se un coşmar. Dar se mai ridică o problemă importantă pentru autor, aici : excesul de cuvinte, ostentativ, compensat de o afirmaţie, seducătoare – „de-asta s-a inventat necuvîntul, ca să-l înţeleagă toţi”.Corect! (de altfel, sugerez scriitorului să aibă puterea de-a mai renunţa la cuvinte, uneori, proza sa avînd o periculoasă tendinţă de-a aglomera vorbe văduvite de valoare artistică). Mă mut la mine : ataşarea de obiecte (ca-n Ionesco). Lucrurile, abandonate, devin...duşmănoase! Fac rău, la propriu, proprietarului -„uzurpator”. Morala, dincolo de subiectul-capcană : nu oricine e pregătit pentru schimbare ( cum s-a văzut, de altfel, şi în istoria ţării noastre din ultimele două decenii). Dintr-una-ntr-alta : dorinţa de-a te autoperfecţiona, întruna, duce la tragedie. Seamănă puţin, cum observa şi M.Ghiţulescu, cu Insomnie a lui D.Solomon. De altfel, de la Socrate ştim că...nu ştim nimic. Şi mai ştim că, cu cît aflăm mai multe, cu atît ne dăm seama că nu cunoaştem nici 1% din cît ar trebui...Aici şi finalul e acroşant, căci Ics dă peste alt Ics şi urmează un ping-pong de 4946 www.oglindaliterara.ro replici scurte, gen Cum să înţăleg ţăranii a lui Caragiale. Cine ştie cine sunt să-mi spună şi mie! este transpunerea în proză a dramei Sistemul. O dramă turburătoare. Uciderea cinică, cu ajutorul unei birocraţii demonice, a insului care nu poate să accepte Sistemul. Oricît de frumoasă şi de dulce ar fi o femeie...Eroul se refugiază în realitatea... internetului : e un sindrom al secolului XXI. Relaţiile, care în viaţă se stabilesc mai greu, dezamăgitor, pe net sunt mai simple, fiind protejat de anonimat (nu dai fotografia reală, nu semnezi cu numele tău etc.). Diarismul, azi, nu mai are nevoie de carnet şi pix. Te mai amuză un poncif, ori o greşeală de gramatică, dar te şi turbură vreun gînd al unui suflet-pereche. Şi aici e vorba de o subterană criză a comunicării : crezîndu-se neînţeles de soţie, Ics se refugia în comunicarea cu cei de pe net. Dar trăieşte şi culpa ascunderii de viaţa reală, de soţie, ba chiar şi de mobilă :”s-a simţit spionat de toate obiectele din jur”(e o paranoie a secolului). Finalul e lovitura de teatru : partenera de dialog de pe blog era...nevasta, de care se ascundea . Proiect şcolar: o satiră necruţătoare, mîhnitoare pentru universitarul din mine, la adresa învăţămîntului anilor de după 2000. Ca să te încadrezi în baremul cerut de minister, ori Inspectaorat, şi să nu ţi se scadă leafa, trebuie să dai note mari ignoranţilor, ori să nu observi absenţele chiulangiilor.”Îţi dau 10 fiindcă ai bunul-simţ să nu răspunzi!” – zice un profesor, în ziua decretată de către director, a notelor bune.”Ora trecută am avut numai zece elevi în clasă şi a fost aşa de instructiv!” – adaugă un altul, în Ziua fără absenţe. E o proză, de data asta, scrisă cu concursul cadrului didactic S.Floarea... Reîntîlnirea mi s-a părut cel mai bun text al volumului. Mia amintit de filmele ruseşti adevărate, tandre şi dureroase. Ics îşi caută o iubire din tinereţe, cu Pegasul de-acum 33 de ani, pedalînd, la un moment dat, chiar alături de el cel de-acum 33 de ani. Îşi întîlneşte fosta iubită, pentru care a bătut 33 de ani de drum (cifra Christică, evident!). Finalul prozei este emoţionant , este scris cu pană inspirată şi trezeşte-n fiecare cititor impunibile nostalgii. Şi neplăcute regrete, căci puţini mai au curajul de-a se confrunta cu cu imaginea iubirii d’anţărţ... Foarte bună e şi Povestea lui Omu’...: ea-mi aduce aminte de anecdota aceea genială, care, din păcate caracterizează mentalitatea românului de rînd (unchiul din America promite bani nepoţilor de-aici, le dă banii promişi , timp de şase luni, apoi nu le mai dă, fiindcă vrea să-şi construiască o vilă; şi nepoţii-s indignaţi :”să o facă, da’ nu cu banii noştri!”). La fel, aici cel ce cîştigă o sumă mare la loto, e somat de cei care n-au cîştigat, deşi au jucat, să-i împartă cu ei. Proza e dură şi, zic eu, noroc că grobienii nu vor citi volumul, altfel, cine ştie... Ics concediază amintirile : chiar asta-şi propune. Dar unele din ele sunt amintiri...fără amintiri (sintagmă inspirată). Uneia-i zice „nu-mi amintesc de tine, amintireo!”( alt bun joc de cuvinte). Intenţia lui eşuează, deoarece amintirile copleşesc prezentul.Uneori, nu numai pe Ics... Din faţă, pe partea stîngă este o proză de asemenea dureroasă, care are ceva din Vizita bătrînei doamne a lui Dürrenmatt : un automobilist care vrea să scape de un irlandez obişnuit să circule pe sensul invers, pînă la urmă se ascunde într-o scorbură încăpătoare, de furia mulţimii, convinsă că eroul este, de fapt, un criminal care a călcat cu un an în urmă, în acelaşi loc, un copil, apoi a fugit de la locul accidentului. Mulţimea dezlănţuită – de oameni, ori chiar obiecte – hotărîtă să linşeze individul, repet, rămîne una dintre obsesiile scriitorului ( personal, am aceeaşi fobie, de cînd am văzut Zorba grecul şi am trăit mineriadele). Prozele lui Silvian Floarea îngîndurează – şi cînd aparţin gravităţii şi cînd sunt scrise-n cheie ironică. Urez cărţii un destin prietenos.
cu... Gheorghe Mocanu DUNĂREA DE JOS, nr.88, iunie 2009 Revistă lunară a Centrului Cultural Dunărea de Jos. Am trecut direct la pagina 8, unde am citit interviul cu sculptorul Alexandru Pamfil. Acesta doreşte să realizeze o serie de expoziţii cu lucrări de artă plastică cât mai valoroase din punct de vedere artistic, inspirate din universul poeziei lui Cezar Ivănescu. « Poezia acestui autor are subtlităţi şi e nevoie de prudenţă, răbdare şi multă stăpânire de sine pentru cel ce doreşte să-l înţeleagă şi să-l prezinte la adevărata sa dimensiune. » Motiv pentru care speră că va reorganiza în 2011 a doua ediţie a Bienalei « Cezar Ivănecu » cu lucrări de artă plastică de nivel calitativ şi cantitativ cel puţin la nivelul expoziţiei din acest an. Mai puteţi citi materiale semnate de Simona şi Constantin Frosin, George Lateş, Angela Baciu, , Radu Moţoc, Nicolae Colceriu, Valeriu Valegvi, Carmen Racoviţă, a.g. secară, Sorin Atanasiu, Corneliu Stoica, Gabriel Borş, Viorel Dinescu ş.a. PORTO FRANCO, nr. 158, aprilie 2009 Porneşte în forţă cu « Mărturii” la 77 de ani” – Fănuş Neagu : « Cum am scris « Îngerul a strigat ».Urmează un fragment din acest roman care a văzut lumina tiparului în anul 1968. După ce ne delectăm cu poezie eminesciană, tradusă şi în franceză, trecem la « Sărmanul Dionis » - poemă scenică în cinci tablouri, scoasă şi adaptată pentru scenă din nuvela cu acelaşi nume şi din poeziile lui Mihai Eminescu – de Jean Bart, C Calmuschi şi G Orleanu, pentru festivalul dat în Galaţi la 14 iunie 2009. Cezar Ivănescu nu este uitat nici de revista Porto Franco, care se referă la aceeaşi Bienală a artelor – « Cezar Ivănescu ». Invitatul acestui număr de revistă este Ion Beldeanu. CAFENEAUA LITERARĂ, iunie 2009 La rubrica «Remember» Cleopatra Lorinţiu ne oferă ultimul interviu filmat, acordat de academicianul Romulus Vulcănescu – «Pulbere mitologică». Apoi: Rodica Matis – Alexandru Jurcan, «Fuga insulelor». Nicolae Eremia, Adrian Dinu Rachieru, McLumea şi Cultura Publicitară, Denisa Popescu – «Femeia de luni despre femeia de duminică»; Marian Barbu, Ion Pantilie – «Dincolo de umbrele lumii acestea»; Ion Pantilie – «O carte a graficii»; Radu Cange – poezie; Michel Marton – poezie; Adrian Dinu Rachieru – «Traianus – poezia ca trăire». Virgil Diaconu – «Disputa». REVISTA NOUĂ , nr. 5, 2009 Revistă fondată de Bogdan Petriceicu Hasdeu la 15 decembrie 1887 – seria a 4-a, editată de cercul literar « Geo Bogza » şi fundaţia Hasdeu din Câmpina. « Transcendentul care coboară » - de C Trandafir ; « Turul culturii franceze » cu Julian Barnes – de Ştefan Ene ; « Din dragoste pentru Philaen Crăciun ; « Parodii sau vânzătoarea de manierism » - de Eugen Evu. Proza este reprezentată de Ana Hâncu – « Jupa jucăuşă », iar poezia de Ioana Geacăr, Valeria Manta Tăicuţu, Florea Iordache. La rubrica « Restituiri » citim : «Un savant vizionar » - o convorbire imaginară cu Const. Istrati – semnat de Arcadie Percek. Pentru editorii de reviste culturale, în pagina 50 se găseşte « Comunicatul APLER » în urma întâlnirii reprezentanţilor Ministerului Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional cu reprezentanţii editurilor. TECUCIUL LITERAR-ARTISTIC,nr. 18,2009 Apare la Tecuci prin munca plină de pasiune a redactoruluişef Eleonora Stamate şi a directorului executiv Dr.Petru Blaj. www.oglindaliterara.ro REVISTA REVISTELOR Dan Movileanu semnează editorialul Cândva, azi, pentru ca, imediat, să recunoaştem grafica semnată de vrânceanul nostru, Alexandru Cucereanu. Seria vrâncenilor din acest număr continuă cu prof. dr. Adrian Botez : Sfinţi militari, genii protectoare de neam, mucenici şi martiri ai credinţei : Mihai Eminescu (1850-1889).Tase Dănăilă ne propune interviul realizat cu Fatma Sadîc, trăitoare în spaţiul dobrogean, româncă de etnie turcă, membră a U.S. Au mai semnat în acest număr : Nicolae Chiscop, Iancu Aizic, Angela Baciu, Ana Dobre, prof. dr. Dan Mihăilescu, Pohrib Mihail. ATENEU, nr. 6,7-2009 Acest număr ne aminteşte, printre altele, de marele interpret băcăoan, Ion Drăgoi, un violonist de excepţie al folclorului românesc. Ne provoacă bucurie acest ieşiri neaşteptate din lumea literară spre alte laturi ale culturii, aşa cum o face revista Ateneu. De Sânziene, pe 23 şi 24 iunie s-a desfăşurat la Bacău, Festivalul Naţional de Folclor « Ion Drăgoi ». Eminescu nu este uitat în această parte a ţării : biblioteca judeţeană C. Sturza a organizat conferinţa Mihai Eminescu în canonul occidental : without love. Violeta Savu semnează: Transfigurări prin artă erotică, iar Carmen Mihalache nu uită scena, oferindu-ne: A treia gală, material ilustrat cu chipurile inconfundabile ale actorilor Virgil Ogăşanu, Valeria Ogăşanu şi Diana Lupescu. AGORA LITERARĂ, iunie, 2009 Revista editată de Liga Scriitorilor din România apare trimestrial prin truda colectivului îndrumat de redactorul-şef Iulian Patca. Materialele interesante poartă semnăturile: Al. Florin Ţene, Daniela Brebeanu, Claudiu Iordăchescu, Ion Dodu Bălan, Ion Constantinescu, Geo Găletaru, Angela Baciu, Ilie Roman, Antonia Bodea Eugen S. Cucerzan, Maria Toma-Damşa, Graţian Jucan ş.a. LA QUINZAINE LITTÉRAIRE, nr. 996 / 16-31 iulie 2009 Binecunoscuta revistă franceză condusă de Maurice Nadeau ne oferă un foarte interesant număr cuprinzând mai ales recenzii. Dar ce recenzii! Unele sunt adevărate eseuri în care, pornind de la teme ale unor cărţi recent apărute, autorii îşi dau întreaga măsură a culturii lor, a abilităţii hermeneutice şi talentului lor. Iar ceea ce le înnobilează atitudinea este respectul profund, sacru aproape, faţă de valori. Am parcurs cu mare plăcere paginile dedicate lui Maurice Blanchot (de către Christian Mouze), John Updike (de Hugo Pradelle), G.K. CHesterton (de Liliane Kerjan), Paul Claudel (de Odile Hunoult), Jacques Derrrida şi Philippe Lacoue-Labarthe (de René Major). Nu mai puţin m-au captivat, ba dimpotrivă, textele: Une voix d’outre-Rhin de Jean Lacoste, despre poetul (est)german Wulf Kirsten, cu o casetă ilustrativă (o minunată poezie a autorului prezentat, în reuşită traducere franceză); Une pensée de l’hétérogène de Régine Robin, referitoare la filozofia spaţiului, reflectată într-o amplă culegere tematică publicată de ed. La Découverte (Le Territoire des philosophes. Lieu et espace dans la pensée au XXe siècle); Religions et mathématiques de Jean-Michel Kantor, cu deschiderea sa metafizică şi implicaţiile mistice, prin cardinala problemă a „numirii”. Din acesta citez, traducând în româneşte, câteva fraze, spre o pregustare din partea cititorilor noştri: „Dumnezeu nu poate fi definit, dar poate fi numit. Numele său ţine deci de existenţa sa şi poate hrăni rugăciunea cea mai divină dintre virtuţi. A numi nu înseamnă a defini, ci este o operaţie suficient de bogată de sens pentru a antrena existenţa, la nivelul uman cel mai înalt”. Şi: „Pentru a numi, trebuie să crezi şi să iubeşti”. Să ne amintim că Dumnezeu l-a invitat pe Adam să dea nume fiinţelor lumii create. I.D.Denciu 4947
Page 2 and 3:
Coperta 1: Pământul şi apa: PETE
Page 4 and 5:
LECTURĂ LA A DOUA MÂNĂ Despre Ni
Page 6 and 7:
PROZA DOMNIŞOARELE ARCADIENE Lidia
Page 8 and 9:
NOTES Despre lirica lui Cezar Ivăn
Page 10 and 11:
INTERVIU 4858 Eugeniu Coşeriu - In
Page 12 and 13:
ATITUDINI Despre regi, saltimbanci
Page 14 and 15:
LECTURI SUB ABAJUR Condiţia artist
Page 16 and 17:
OPINII „Infracţiunea de a fi,”
Page 18 and 19:
MERIDIANE LIRICE 4866 Noi vă facem
Page 20 and 21:
NOTE DE LECTURĂ O poezie matură a
Page 22 and 23:
LECTOR Mărturisesc că n-am avut o
Page 24 and 25:
MAEŞTRI În continuarea demersului
Page 26 and 27:
CENTENAR Un fals filosof al religii
Page 28 and 29:
JURNAL MONGOL 4876 ZBOR PESTE MĂN
Page 30 and 31:
HEPTAMERONUL PRIMA ISTORIE Nu ştiu
Page 32 and 33:
4880 GELU DIACONU track 6 - strada
Page 34 and 35:
INTERVIU INTERVIU CU SCRIITORUL ALE
Page 36 and 37:
ESEU GAZETARUL EMINESCU ŞI RELIGIA
Page 38 and 39:
ESEU „Therefore, even the lover o
Page 40 and 41:
AESOTERICAE 4888 Culegătorii de lu
Page 42 and 43:
MAEŞTRI 1 Noul spital din Untergru
Page 44 and 45:
LECTOR Moto: „(…) critica liter
Page 46 and 47:
4894 NICOLAE ARIESCU Epifanie (1) D
Page 48 and 49: EUROPEANA PEDEAPSĂ DIVINĂ (Evocar
Page 50 and 51: MAEŞTRII Brâncuşi şi mitologiil
Page 52 and 53: RECUPERĂRI 4900 Imaginea lui Ciora
Page 54 and 55: CENTENAR ŞTEFAN PETICĂ Ştefan Pe
Page 56 and 57: EVENIMENT „ZÂMBETUL CRIZEI” LA
Page 58 and 59: PROZA ÎNCEPUTUL DEZASTRULUI Totul
Page 60 and 61: NOTE DE LECTURĂ În actuala zodie
Page 62 and 63: 4910 CONSTANTIN DRILEA Scrisori din
Page 64 and 65: LECTOR Eros-Anteros - V. Dinescu Di
Page 66 and 67: AMPRENTE 4914 DIALOG INTERCULTURAL
Page 68 and 69: REMEMBER Iată şi câteva extrase
Page 70 and 71: ESEU „Statutul“ de nemuritor za
Page 72 and 73: ISTORIE Cum se falsifică istoria C
Page 75 and 76: REMEMBER 24 aprilie 2009 - Un an de
Page 77 and 78: NOII PRECUPEŢI Adrian Gavrilescu (
Page 79 and 80: LILIACUL ALB AL DOMNULUI EUGEN VERM
Page 81 and 82: TRADUCERI RIAHI RADHIA MIHAIL IURIE
Page 83 and 84: Rugăciunea unui Dac - manifest ind
Page 85 and 86: O ţară sexi, porno dar deloc erot
Page 87 and 88: JURNAL NECONVENŢIONAL Jurnal de bi
Page 89 and 90: D I V O R Ţ D E A U R la Teatrul M
Page 91 and 92: JURNAL Jurnalul turistului român s
Page 93 and 94: ŞTEFANIA OPROESCU Roşu Am fost î
Page 95 and 96: “SUNT SINGURUL POET DE PE STRADA
Page 97: ELEGIE PENTRU O GUTUIE… IN MEMORI
show all

Mircea Eliade - Oglinda literara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?