Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
TRADUCERI<br />
RIAHI RADHIA MIHAIL IURIEVICI LERMONTOV<br />
Riahi Radhia: poetă, prozatoare, traducătoare,<br />
eseistă. S-a născut în Tunisia. Este membră a Uniunii Scriitorilor<br />
tunisieni şi membră a Uniunii generale a scriitorilor arabi.<br />
Actualmente lucrează ca funcţionar în cadrul Bibliotecii Naţionale<br />
tunisiene (Ministerul Culturii). A participat la numeroase<br />
festivaluri literare naţionale şi internaţionale. Bibliografie: Roza<br />
dogorită de zori (poezii); Mare şi foc (povestiri); Murmure (poezii),<br />
2002.<br />
(Prezentare şi tălmăcire de Dumitru M. Ion)<br />
Murmure<br />
Iar durerile toate se duc…<br />
Repară golurile disperări,<br />
Navighează în mine.<br />
Vino sub ploaie<br />
Ca să risipim oboseala-mpreună.<br />
Vino,<br />
Prieteni să fim<br />
Ca să vorbim despre pasiune în faţa Kairuanului1 Tot ce va veni după Naţiunile Unite<br />
Noi vom încercui cu-ntrebări.<br />
Plecăm cu toată nebunia noastră.<br />
Noi iscodim rădăcinile<br />
Noi scrutăm un vechi cort arab<br />
În faţa căruia un cavaler se îndreaptă<br />
Ca o ţară prietenoasă: el face daruri<br />
Tuturor trecătorilor: nicio flămânzeală<br />
Nu va ucide răbdarea pământului…<br />
Repară golurile disperării.<br />
Vino,<br />
Pentru a ne culege copilăria de pe ramul trecutului,<br />
Ca să mâncăm cu bucurie o pâine<br />
Poveştile lui Iha să ne facă să râdem,<br />
Poveştile celor patruzeci de hoţi<br />
Ne uimeşte.<br />
Ce poveste cu acest căpcăun care a sfârşit în infern!<br />
Repară bortele disperării<br />
Vino<br />
Ca să fugim de timpul care leagă soarele,<br />
De farfuria zburătoare care-şi ferecă nucleul.<br />
Războiul stelelor / nebunia vacilor.<br />
O istorie mai uimitoare decât divinaţia.<br />
Vis<br />
Îmi înzidesc visul pe poarta cetăţii…<br />
Călăreţul alege mireasma de aromată,<br />
Pariază pe caii săi,<br />
Ridică un cort pentru Fatma<br />
Şi îşi împarte flacăra cu Hussein.<br />
Bufniţa cântă la balconul orizontului,<br />
Iar marinarul îneacă datoriile istoriei…<br />
Îmi înzidesc visul în vis…<br />
Întrebarea îşi ocoleşte propria interogaţie.<br />
Tăcerea fuge de ea însăşi.<br />
Floarea devine şi mai frumoasă<br />
Şi sufletul se luminează.<br />
Îmi înzidesc visul pe frunzele lămâiului.<br />
Ochiul îşi îmbrăţişează pupila,<br />
Iar Adam se întoarce în Paradis.<br />
Îmi înzidesc visul pe aripa păsării karawan2 .<br />
Tortura sfidează caii,<br />
Piramida ţine-n strânsoare Kairouanul3 ,<br />
Nilul oferă Dejlei4 un cântec de privighetoare5 ,<br />
Bombele devin frig şi pace,<br />
Mâna copilului devine un ababil6 ,<br />
Iar Mahomed dă roată cupolei de piatră.<br />
_________________<br />
1 Orşa tunisian cunoscut datorită moscheii lui Okba ibn Nafâa<br />
(n.t.)<br />
2 pasăre cu tril plăcut (n.t)<br />
3 oraş tunisian (Kairouan) unde se află celebra moschee din<br />
sec. al VI-lea, Okba ibn Nafäa.<br />
4 Râu în Iraq<br />
5 Aluzie la cântăreţul egiptean Abdel Halim Hafedh.<br />
6 Pasăre pomenită în Coran ca purtătoare de pietre (n.t.)<br />
MUNTELE<br />
Din nor pică, sub raze, o Pală aurie<br />
Pe-o tâmplă cărunţită de vârf de Munte sur.<br />
Rămase seara, noaptea… Dar până-n zori, zglobie,<br />
Fugi jucând Şuviţa, sprinţară, prin azur.<br />
La tâmpla lui zbârcită, adânci şi ude râuri<br />
De amintiri aprinse săruturile-i scriu;<br />
Iar Piscul sur rămâne adânc căzut pe gânduri…<br />
Şi plânge-ncet, şi plânge zadarnic, în pustiu.<br />
E TRIST<br />
E trist – de orice suflet să stai oricând departe,<br />
Să n-ai cui strânge mâna în clipe de dureri.<br />
Dorinţa? La ce-s bune dorinţe mereu departe?<br />
Iar anii trec… ani rodnici, parcă ar fi fost doar ieri,<br />
Iubire? Spulberate-s iubirile de-o clipă,<br />
Iar Firea e-mpotrivă şi poţi iubi etern;<br />
Peste Trecut coboară a-ngheţului aripă;<br />
Pe bucurii, pe chinuri, uitările s-aştern.<br />
Şi dulcea pasiune, curând ori mai târziu,<br />
Se va topi, supusă, în vorba „judecată”;<br />
Iar viaţa, de-o contempli cu minte cumpătată,<br />
E doar o glumă proastă, un ideal pustiu.<br />
DE CE?<br />
Mi-eşti dragă, şi mi-e inima-ntristată<br />
Eu ştiu că tinereţea-ţi minunată<br />
Nu spulberă prigoana clevetirii.<br />
Orice plăcere dulce te-o-mbia<br />
O vei plăti cu lacrima jertfirii.<br />
Sunt trist, prin însăşi lacrima ta…<br />
RUGĂCIUNEA<br />
Când mă striveşte-a vieţii încleştare,<br />
Când sufletu-mi tristeţile-l strivesc,<br />
O rugă spun din vorbe ce-ncălzesc,<br />
O spun ca un copil, cu glasul tare.<br />
Ce magice puteri în viersu-i cântă!<br />
Sunt melodii în verbul ei ales;<br />
Respiră-n ele aproape ne-nţeles<br />
Un dor adânc, o gingăşie sfântă.<br />
Şi de pe suflet cade dintr-odată<br />
Povara îndoielilor nătângi;<br />
Şi iarăşi crezi, fanatic: crezi şi plângi,<br />
Că un copil, ca-n vremea de-altădată.<br />
NORII<br />
O, nori cereşti, vecie călătoare!<br />
Şirag de perle-n stepe de azur,<br />
Goniţi ca mine, prin Destinul dar,<br />
Din nordul drag spre-a sudului dogoare;<br />
Vă izgoneşte vitrega ursită?<br />
Vreo ură din ascuns? Mărturisită?<br />
V-apasă crime, legi, nelegiuiri?<br />
De buni prieteni negre clevetiri?<br />
Nu! Câmpul sterp vă face trufaşul gând-umil.<br />
Străini sunteţi de patimi durerea nu v-abate,<br />
Ci veşnic reci şi veşnic plutind în libertate,<br />
Cum n-aveţi nici o ţară, voi n-aveţi aici exil!<br />
Traducere: N. Porsenna<br />
www.oglinda<strong>literara</strong>.ro 4929
Change language