You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ESEU<br />
Se scrie multa poezie si astazi in epoca tehnicizata,<br />
computerizata, alerta , involburata ametitor. Pare ca poetii<br />
nu mai sunt in atentie si totusi exista un segment de moderniatate<br />
interesat de lirism. Poetii moderni sunt in cautare de<br />
expersivitati socante care sa-i particularizeze. Lucru firesc<br />
de altfel. In acest peisaj al diversitatii al grabei indusa in<br />
fiecare gest, simtamant trait de noi toti, cartile si autorii se incadreaza<br />
perfect. Foarte multi, spuneam aleg sa fie individualizati,<br />
reperati artistic prin formulele novatoare pe care le<br />
experimenteaza. Putini dintre ei aleg ca in plina avalansa de<br />
cautari moderne sa ramana atrasi de expresivitatea clasica.<br />
In aceasta directie notam si scrisul poetei Maia Cristea-<br />
Vieru stabilita in Canada, Toronto; o personalitate prin structura<br />
si formatie intelectuala atasata culturii clasice. Aceasta<br />
se explica si prin exercitiul meseriei acela de critic de arta si<br />
cunoscatoare a unor artisti celebri din domeniul sculpturii si<br />
picturii, precum Milita Patrascu in atleriul cariea a lucrat ani<br />
si i-a fost foarte apropiata sau Marcel Iancu. Remarcabila<br />
este lucrarea sa bilingva romano-franceza, „Sculptura feminina<br />
interbelica, 1999”, cat si studiul de referinta „Modernitatea<br />
clasicului, 1982”.<br />
Poezia vine sa intregeasca capacitatea de comunicare<br />
si expresie culuturala a Maiei Cristea-Vieru, in ritmare clasica.<br />
Debutul in poezie este marcat de volumul „Reverberatii”,2001<br />
urmat de „Euritmii”,2003, „Endorfine”,2004, „In<br />
Dainty Colours”,2005 (vol. lb engleza), „Vocile Niagarei”,<br />
2007 si „Orele de nisp”, traducere din limba franceza, poeme<br />
Christine Van Saanen. Volumul pe<br />
care il avem in atentie este cel mai<br />
recent aparut, 2009, intitulat engimatic<br />
si exotic „Doar baobabul”,<br />
editura ‚Citadela’ , Satu Mare, o<br />
editura tanara si promitatoare intrata<br />
in atentia scriitorilor nu doar<br />
din nordul tarii. Coperta reprezinta<br />
o grafica a lui Marcel Iancu pe<br />
care scriitoarea l-a cunoscut atat<br />
de bine.Volumul in discutie a fost<br />
premiat la „Zilele Poesis”, 2009.<br />
Titlul volumului care face<br />
referire la arborele exotic, baobabul<br />
existent in tari departate precum<br />
Australia, Madagascar si<br />
sudul Africii, sugereaza poate in subtext insasi starea poeziei<br />
astazi. Arborele are calitati speciale, unice si totodata diverse<br />
de la folosirea trunchiului la inmagazinatrea apei pana la utilizarea<br />
fructului pentru ulei, sucuri, sosuri si chiar obtinerea<br />
de textile. Numele arborelui desigur a fost ales ca o incifrare<br />
simbolica referitoare la dimensiule si tangentele pe care<br />
poezia le poate extinde: resitenta in timp, farmecul, diversitatea.<br />
Inca de la primul poem sesizam disponibilitatea autoarei<br />
pentru reverberatiile cu durabilitate in timp. Asa dupa<br />
cum chiar autoarea decodifica, versurile sunt terapie de atenuare<br />
a tristetii provocata de trecerea timpului, salvare gasind<br />
in lucrurile sacre si neschimbate ale lumii aici fiind vorba de<br />
numele Sfintei Maria scris in grafie franceza (Marie) si prin<br />
anagrama rezultand cuvantul cheie de bolta a existenetei<br />
umane, „Aimer”, adica iubire.<br />
In toate poemele se simte tonalitatea filozofiei clasice<br />
intr-o comunicare calma, tandra fara accente ascutite. Comunicarea<br />
lirica este destin si ratiunea de a fi.<br />
Pentru poeta, chiar daca se afla departe de tara sau<br />
tocmai din acest motiv versurile sunt o marturie afectiva. Pre-<br />
4928<br />
Între tandreţe şi reflexie clasică<br />
cum in poezia „Noi ce in departari<br />
traim” : „... Poezia-si<br />
are locul ei, de neclintit in<br />
univers/Ea ne trimite adeseori<br />
si noua/ iubirea calda a<br />
mumii/Noua ce-n departari<br />
traim/mereu ingemanati cu<br />
tara / si cu lcarimile humii.”<br />
Tara-marturie, tara stare<br />
de spirit apare adesea in<br />
structura volumului,Varatecul,Caraimanul<br />
, Cismigiul<br />
sau traditiile, ursarul, caramidarii,<br />
paparudele sunt „ras- Veronica Bălaj<br />
pantii” in „intortocheatul<br />
drum” : „... La varsta cand nunvatasem<br />
inca alfabetul/<br />
citeam in pietricele si in scoici...” (p.35) , „...Afara miroase a<br />
bruma/a frunze ofilite , a vested amurg / a toamna tarzie cu<br />
fructe salcii/ a focuri mocninde,mereu fara scrum/Vin zvonuri<br />
de stresini care lenese curg/ mereu doar pe pante<br />
abrubte/care duc spre raspantii mereu parasite...” (p34). De<br />
asemeni legendele, mesterul Manole, Ana ca personaj, ori<br />
nume de sonoritate din cultura romana Brancusi, Labis sau<br />
micul univers al plantelor din tara mama sunt puncte de sprijin<br />
cu valoare existentiala.<br />
Atmosfera de meditatie calma, de reflexie tandra<br />
este formula pe care poeta o propune in contrast cu posibila<br />
receptare a lumii in tonalitati desechilibrate, furtunoase, bulversante.<br />
In semnele trecerii timpului sunt acceptate cu intelepciune,<br />
rod al unei echilibrate filozofii de viata, nu poti<br />
„iesi din clipa”, desi „un crainic transimte stirile pe larg/ cu<br />
continutul lor cam vag/aduni impresii din trei vieti/ si-ndurerat/...trimita<br />
adanca ruga lui Neptun/ s-astampere furtuna.”<br />
(p.70)<br />
Intre tonalitatile memoriei afective si normele morale<br />
ale lumii, versul poetei se vrea un factor de echilibru.Moralitatea,<br />
compasiunea pentru semeni si nu o atitudine contorsionata,<br />
vitriolata este o alta coordonata a volumui „Doar<br />
baobabul”: „Imensle-ncercari prin care treci/cu barbatie ti leasumi.../<br />
cu legi mai drepte, cu un echilibrat consum/cu cer<br />
mult mai senin/ de n-o fi prea tarziu/ si greu,acum.”(p.74)<br />
Melodicitatea versurilor este un liant de marca.Ritmarea<br />
muzicala secondeaza in permanenta discursul liric in<br />
care incape intreg universul de la microcosmos pana la relatia<br />
cu divinitatea.De pilda poemul „Vis colorat” in care arta<br />
sugereaza a fi o cale spre ajungere la o stare speciala<br />
aproape halucinogena(autoarea recurge la gestul albinelor<br />
care culeg polenul din plantele halucinogene) „...ametitoare<br />
endorfina/de dor de-o dragoste romantica/ si cu-o regina in<br />
stupul frematand de forfota/ Ai mancat din fagurele aromat/<br />
visezi colorat.../ si<br />
ma-ntreb cata mescalina/poate pune in miere si-n<br />
polenul cules/ o harnica albina.(p.12).<br />
Raportul cu universul, cu Dumnezeu implineste<br />
tonalitatile diverse ale starilor prezente in acest volum, pentru<br />
ca avem de-a face cu o poezie a starilor umane: mirare,<br />
rememorare, reflexie calma, tristete voalata, iubire pentru<br />
mit, traditie si morala, etc. Toate dupa cum am mai spus topite<br />
intr-o muzicalitate tandra ca-n poezia „Pianissimo”. „...Prin<br />
fire orbitoare de lumina/ iradiezi in jur atata bine/incat uitam<br />
ca exista-n lume si vermina/ Improvizeaza Domnul o scara<br />
catre El/ si rasuceste in ceruri marea cheie/ pe-o melodie pianissimo-suava/<br />
Ingerii atunci interpretezan in catedrala/ Ave<br />
Maria/ si noi pios ingenuchem.(p55)<br />
www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
Change language