Mircea Eliade - Oglinda literara

NOTE DE LECTURĂ
În actuala zodie lirică, oscilând între banalităţile manelismului
grosier şi făcăturile cosmopolite şi agramate ale
postmodernismului mimetic, izbucnirile de adevărată poezie
sunt rare şi stârnesc nedumerirea şi chiar tonul zeflemitor al
criticii oportuniste şi pretins autorizate. O astfel de operă durabilă,
produs al prelucrării artistice a conţinutului şi expresiei
şi aspirând la atingerea frumosului în esenţele lui sempiterne,
este pusă la zid şi declarată neomologabilă atât de critica literară,
care o socoteşte vetustă şi perimată, ca şi de edituri
cu „ştaif” modernist, care o taxează ca necomercială, în raport
cu gusturile îndoielnice ale publicului necultivat şi cu excentricităţile
modelor caduce.
Nu-i de mirare că, la ora actuală, un judecător estetic
competent şi onest va trebui să răscolească, prin librării,
multe cărţi pentru a găsi una demnă de a fi propusă nu doar
posterităţii (pe care numai Timpul o conferă), ci unui public
avid de cultură autentică şi de momente de regal spiritual.
O astfel de carte, care sfidează într-un fel actualele
tendinţe, scrisă de doamna Florica Gh. Ceapoiu, se intitulează
prerafaelitic Printre crini şi albe turnuri şi cultivă ―
culmea temerităţii! ― versul metric, speciile fixe şi tonul clasic,
exact lucrurile atât de detestate de o poezie care reflectă
haosul şi decrepitudinea interioară a unei sociatăţi hipertehnicizate
şi deliberat dezumanizate prin fetişizarea banului şi
bogăţiei insensibile.
Altă culme e că semnătura cărţii nu aparţine unei june
poetese, boeme şi emancipate, care frecventează baudelairienele
lăcaşuri unde înfloresc florile răului, aşa cum întâlnim
azi cu zecile în cenaclurile exclusiviste din marile oraşe, ori
fac coadă la uşa redacţiilor unor reviste, deobicei elitiste, ci
de o autoare care nu aparţine nici vârstei, nici gusturilor generaţiei
actuale. Aflată la acea vârstă pe care Paul Valéry a
intitulat-o metaforic midi le juste, Florica Gh. Ceapoiu e un
distins cercetător în domeniul disciplinelor pozitive, caz rar
dar expresiv, exemplificat la noi de Ion Barbu. Pe poetul jocului
secund l-am iscodit când eram adolescent: Cum se face
că un matematician ilustru cochetează genial şi cu un domeniu
opus?. Mi-a răspuns cu o francheţe dezarmantă: Matematicile
sunt inepuizabile rezervoare de poezie, iar marea
poezie se construieşte pe geometrismul gândurilor, sentimentelor
şi vorbelor. Se pare că doamna Florica Gh. Cea-
4908
O revelaţie lirică
poiu, printr-o ciudată predestinare,
face parte din familia spirituală,
aleasă dar redusă, a lui
Barbilian.
Simţindu-se ajunsă la
acel midi le juste şi poate mânată
de gândul de a ne oferi o
operă de sinteză ne varietur,
ea s-a oprit la formula literară
care o defineşte cel mai bine, Prof. dr. Tudor Opriş
prin perfecta comunicare între
disciplina şi rigoarea inginerului–matematician şi aspiraţia
către formele închegate, exacte, sentenţioase şi definitive în
exprimarea poetică, aspiraţie favorizată şi de profesiunea sa
practicată cu pasiune şi talent.
Fără a fi subiectiv prin afinităţi şi gusturi similare, cred
că poezia doamnei Florica Gh. Ceapoiu este în primul rând
o ramificaţie filogenică, originală şi structural romantică a liricii
feminine tradiţionaliste din ţara noastră, de la Alice Călugăru,
Anişoara Odeanu, Elena Farago, Otilia Cazimir, până
la Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Melinescu ―
cu propensiuni evidente către teme tipice româneşti: religioase,
sentimental–erotice, naturiste.
În al doilea rând se revendică unei variante de neoclasicism
prin predilecţia şi exploatarea preferenţială a unor
specii precum sonetul şi rondelul, ori distihul şi monostihul
cu valenţe meditativ–apoftegmatice.
Prin calităţile uşor de apreciat de către cititorii avizaţi,
care definesc majoritatea pieselor incluse în fiecare grupă
de poezii fixe, de la sonet la monostih (perfecţiune, muzicalitate,
adâncime afectivă la sonete; supleţe, eleganţă, cursivitate,
forţă de emoţionare la rondeluri; concentrare,
expresivitate, claritate, capacitate de a fi uşor rostite şi memorate
la distihuri şi monostihuri), ca şi pentru faptul de a fi
un autentic artist şi un veritabil virtuoz pentru speciile lirice,
abordate preferenţial de bărbaţi, Florica Gh. Ceapoiu se înscrie
printre cele mai înzestrate şi importante poete lirice ale
ţării, înfrăţită cu Tudor Arghezi prin debutul editorial tardiv,
dar bine marcat, făuritoare a unui mănunchi de poezii antologice
emoţionante şi comunicative, care pot fi citite cu infinite
bucurii sufleteşti oriunde şi oricând.
Elevi romani premiati in Italia in cadrul concursului de Poezie din Triuggio (Milano)
Duminica, 14 iunie 2009 la Villa Taverna din Triuggio (Milano)
s-a desfasurat in prezenta a numerosi invitati italieni dar si participanti
din mai multe tari europene, cea de a 18 - editie a premiului
International de poezie – Tinerii si Poezia, organizat de Centrul de
Poezie si Tineret din Triuggio, Milano.
Autoritati italiene, invitati din institutiile culturale apartinand
Provinciei din Milano, Regiunea Lombardia, Primariei din Triuggio,
scriitori, poeti, ziaristi precum si diplomati ai tarilor participante si
castigatoare ale concursului de poezie – au onorat evenimentul ce
s-a transformat intr-o adevarata si frumoasa traditie de la an la an.
La organizarea ceremoniei de premiere si-au adus contributia financiara
mai multe institutii publice si private italiene.
Istoria premiului International de Poezie s-a nascut ca initiativa
a Centrului de Tineret si Poezie din Triuggio – concurs care a
ajuns sa se bucure de o larga participare din partea tinerilor din
diferite tari europene. De altfel, asa cum remarcau organizatorii
evenimentului, cota participantilor din alte tari a devenit foarte
mare, concursul dobandind o nota de multiculturalitate foarte importanta.
Inscrierea la concurs se face pe baza mai multor criterii, urmand
ca toate lucrarile si poeziile castigatoare sa fie cuprinse in
www.oglindaliterara.ro
cadrul unui volum publicat de Editura Prometheus din Milano,
partener in organizare al Centrului de Poezie si prezentat publicului
cu oacazia ceremoniei de premiere.
Romania este castigatoarea mai multor premii in decursul
anilor a acestui Concurs International, fie obtinand premii speciale,
fie mentiuni de onoare. La aceasta editie, premiul special a mers la
Casandra Ioan de la Scoala Generala din Aiud, iar una din mentiunile
speciale pentru poezie a fost acordata unei clase de elevi de la
Scoala “Axente Sever” tot din Aiud. Premiile au fost ridicate din
partea Consulatului General al Romaniei din Milano, de dl. Florin
Stefan.
Asa cum mentiona presedintele juriului - Alesandro Villa, participarea
copiilor romani a devenit o constanta la acest concurs,
demonstrand cum poezia, cultura poate sa fie unul din canalele cele
mai frumoase de cunoastere a unui popor, si mai ales un popor
vecin care prin latinitatea sa leaga cele doua tari. Din partea Centrului
de Cultura Italo-Roman din Milano a vorbit Violeta Popescu.
Poate in anii urmatori, castigatorii romani ar putea sa fie
sustinuti financiar pentru a se deplasa in Italia si a espre un eveniment
public de o mare amploare.
Violeta P. Popescu