CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2013
Pe 24 mai 2012
Fănuş Neagu
ar fi împlinit 80 de ani
Recitesc slova maestrului, de pe filele de
manuscris pe care mi le-a dăruit în urmă cu doi ani.
Şi parcă literele caligrafiază singurătatea şi dorul:
„Luna din câmpie, învăluită-n superstiţii şi
instinctual regină primeşte omagiul pământului... În centrul rugăciunii, un
znop de cinci fete cu capetele răsturnate spre lună. Jur-împrejur, aberaţia
scurgerii timpului. Noapte de mai la Dunăre. Sin-gurătate...”
Şi, iată, Fănuş Neagu împlineşte, azi, 5 aprilie, 80 de ani. Mă strecor
în sala de la Muzeul Literaturii Române, în mulţimea de prieteni ai scriitorului
venită să-l omagieze. Figura lui Fănuş Neagu este evocată, printre
alţii, de academicianul Eugen Simion, Gabriel Demisianu, Lucian Chişu,
Mihai Ispirescu şi Viorel Coman. Se vorbeşte despre talentul scriitorului,
despre francheţea lui şi despre „înjurăturile” pe care nu se putea supăra nimeni,
multe dintre ele devenite anecdotice.
Iată câteva asemenea momente, tipice pentru „frumosul nebun”:
Vrând, în timp ce se afla pe stradă, să dea un telefon urgent şi neavând
mobilul, a rugat un trecător să-i împrumute, pentru un minut, aparatul
său. Acesta i l-a oferint, bucuros, amintindu-i şi că au fost odată, împreună,
la un chef. La care Fănuş Neagu a replicat: „Măi, fir-ar să fie! toţi mă cunoaşteţi
de la cârciumă şi niciunul de la bibliotecă!”
Cum soţia, doamna Stela, avea uneori „obiecţii” faţă de paharul în
plus al maestrului, după ce acesta a ascultat în tăcere un „discursul” al doamnei
a spus: „Bunicul a murit din cauza beţiei, tot aşa şi alţii din familia mea.
Familia ta ce jertfe a dat!”
La o întâlnire literară, Eugen Barbu l-a tachinat, declarând: „Fănuş
nu a scris decât cărţi bune...”; Răspunsul ironic a venit cu promptitudine:
„Spre deosebire de dumneata, nea Jane, eu prefer să săr peste alea proaste.”
Uneori făcea şi glume... periculoase, care îi cam speriau pe companioni.
Astfel, la o întâlnire cu... prelungiri, a cerut să fie dat jos portretul
lui Ceauşescu de pe perete, motivând cu nonşalanţă că nu poate bea sub
ochii preşedintelui ţării.
Dincolo însă de anecdotică, toţi vorbitorii au subliniat lirismul şi
bunătatea „îngerului”, talentul lui viguros şi unic.
150
Emil Proşcan