CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2013
vezi munţi mai înalţi decât Bucegii
noştri. Vezi” nu e doar o figură de stil,
vulcanul Etna, înalt de peste 3.300
metri, este vizibil din toată jumătatea
de est a insulei. Este un vulcan activ,
care fumegă în permanenţă. Când
am trecut prima oară pe lângă el, părea
un moşneguţ cu părul alb, pufăind
din pipă. Dar în prima dimineaţă
petrecută pe insulă, ne-am convins că nu e doar un vulcan ieşit la pensie -
am găsit terasa acoperită cu o pulbere de zgură fină, cenuşă trimisă în timpul
nopţii în semn de „Bun venit!”, ca de la un senior la alt senior. Ulterior
ne-am dat seama că era o operaţie cosmetică, de întinerire. Dacă în prima
zi, versanţii Etnei erau înzăpeziţi, de un alb imaculat, la următoarea excursie
am văzut un întreg versant înnegrit de zgura eruptă peste noapte.
Etna nu e singurul munte, întreaga insulă este un lanţ de munţi şi
de dealuri, care îşi înalţă coamele direct din mare. Poate că există şi câmpii
ascunse între munţi, dar pe unde am trecut noi, n-am văzut nicăieri o suprafaţă
plată, măcar de mărimea unui teren de fotbal. Din acest motiv, oraşele
construite în pantă au un aspect interesant, cu soluţii arhitectonice care de
care mai ingenioasă. În multe locuri, denivelările au dus la apariţia unor tradiţii
locale, cu caracter de sărbătoare, atracţii cu totul inedite pentru turişti.
În Caltagirone există o scară de aproape două sute
de trepte care, în funcţie de sezon, este ornată cu diverse
tipuri de flori. În Noto, în anumite perioade, o stradă în
pantă este acoperită de sus până jos cu picturi realizate din
petale. Din păcate, pe ultima am văzut-o doar în pliante.
Datorită climei mediteraneene, dar şi a reliefului
montan, vegetaţia este cât se poate de variată. Găseşti,
unul lângă altul, pe de o parte mirt, viţă de vie, palmieri,
oleandri, cactuşi, agave, migdali, măslini, citrice, pe de altă
parte, pini, stejari, fagi, conifere. Totul într-un amestec multicolor care îţi
încântă privirile. Şi nu doar privirile, ci şi celalalte simţuri. În sala de mese
se făcea în permanenţă o coadă mică la un aparat care producea suc din portocale
mici şi roşii. Am auzit că din cactuşi se face o dulceaţă deosebită. Nu
mai vorbesc de migdale, măsline sau de vinul de Marsala, cunoscut în întreaga
lume.
Istoria Siciliei începe din cele mai vechi timpuri, când se pare că
insula avea numele Trinakria. În traducere înseamnă „trei puncte” şi cea mai
evidentă semnificaţie are legătură cu forma triunghiulară a insulei. Dar, cu
siguranţă, simbolistica, mult mai profundă, are implicaţii religioase. Cert e
20