<strong>Pr</strong>eot <strong>Dan</strong> Bădulescucu ne-fârtatul. Biserica nu a învăţat nicicând aşa ceva, dimpotrivă începând cu Sfântul Botez,au loc diferite exorcizări, întreita lepădare de Satana.Un alt lucru gingaş ce se aude printre cei plecaţi în Occident, în special la cei mai învârstă: sublinierea mulţumirii faţă de avantajele oferite pe aici ca ajutor social, pen<strong>si</strong>e, ajutorde şomaj etc. Recunoştinţa este o virtute, ea trebuie de<strong>si</strong>gur cultivată şi încurajată. Dar aicivicleanul Satana poate strecura ispita lui Esau: vânzarea dreptului de întâi născut pe un blid delinte. Sigur că foamea trebuie astâmpărată, dar păcatul l-a costat pe Esau scump de tot. Darpoate veţi întreba: „Care este acest drept de întâi născut pe care-l vindem noi (şi cui)?”Răspunsul e acesta: ortodoxia pe care o lepădăm noi, unii de dragul uşurelei credinţeprotestante şi a vieţii comode! Ne facem astfel un dublu păcat: lepădarea treptată a credinţeistrăbune faţă de noi şi în al doilea rând păcat şi faţă de gazdele noastre! Cum aşa? veţi întrebapoate din nou. Iată cum: oamenii de bun <strong>si</strong>mţ din Occident (că slavă Domnului mai există şiaici) îşi dau seama de nimicnicia lor sufletească şi rătăcirea în care ajung orbii conduşi de alţiorbi şi caută disperaţi leacuri ca secte, new age şi altele. Important este sentimentul difuz ce semanifestă mai timid sau mai pregnant (mai ales în America de Nord) că adevărata credinţăcreştină este cea ortodoxă. Aceasta implică pentru noi toţi ortodocşii din diasporaresponsabilitatea de a ne comporta ortodox, fără a transforma aceasta în prozelitism de tipapusean, ci doar de a îndemna pe ceilalţi la întoarcerea la dreapta credinţă. Pentru aceastaavem modelul exemplar, de adevărată mi<strong>si</strong>une ortodoxă al diasporei ruse din secolul XX, cunume ca Sf. Ioan Maximovici, preoţi Arhimandritul Sofronie, Alexander Schmemann, laici caValdimir Lossky, şi mulţi alţii, ce au dus la convertirea unor occidenatali îmbunătăţiţi cumsunt Episcopul Kallistos Ware şi Ierom. Serafim Rose.Cum vom putea însă noi să facem aceasta dacă în rândurile noastre mai auzimvorbindu-se de ideea că „toţi ne închinăm la acelaşi Dumnezeu”, de „tradiţionala sală decafea”, de a începe slujba mai târziu şi de a o scurta după modelul de aici, şi altele. Nu deasemenea nimicuri au nevoie cei din Apus! La Faptele Apostolilor se spune despre ologulcare cerea de pomană şi a fost miluit de Sf. Apostol Petru astfel: „Argint şi aur nu am; darceea ce am aceea îţi dau. În numele lui Iisus Nazarineanul, scoală-te şi umblă!” (Fapte III, 6).Aşa ne vom manifesta recunoştinţa, dând din prinosul nostru celui olog în cele duhovniceşti,cât am fi noi de amărâţi material.Să ne rugăm deci la Dumnezeu să ne întărească în a duce la îndeplinire poruncile Luica să putem da o mână de ajutor şi celor ce se îneacă. Totodată să ne <strong>si</strong>lim a umple marilelacune din catehizarea ce lasă mult de dorit chiar şi la cei cu părul alb, ce să mai vorbim detineret! Secularizarea a început cu 100 de ani înainte de comunişti, aceştia doar au finalizat înmod logic acest proces. Să luăm aminte, şi Dumnezeu să ne ajute!10
<strong>Ortodoxie</strong> şi <strong>erezie</strong>UN EŞEC PEDAGOGIC: ŞCOALA WALDORF 5Sistemul de educaţie şi învăţământ alternativ Waldorf este o creaţie a părinteluiantroposofiei, Rudolf Steiner. Pentru a înţelege bazele teoretice şi practice ale acesteipedagogii alternative trebuie să urmărim mai întâi succint personalitatea şi concepţiile luiSteiner.Acesta s-a născut în 1862 la Kralievec în Austro-Ungaria ca fiu al unui funcţionar lacăile ferate. În 1879 s-a înscris la Viena la Şcoala tehnică şi apoi a intrat în contact cu teosofulFriedrich Eckstein care l-a introdus în teosofie şi misticism. Steiner a fost angajat activ şi înpolitică, iar în 1890 a lucrat la Weimar la arhiva Goethe ocupându-se de latura ştiinţifică aacestuia. În 1891 şi-a luat doctoratul în filosofie la univer<strong>si</strong>tatea din Rostock.În 1907 Steiner a fost numit secretar general al secţiei germane a Societăţii teosofice.El a introdus în teosofie ideile ocultismului ,,creştin” rozicrucian. În 1906 a înfiinţat lojaocultă Mysteria Mystica Aeterna, ramură a ordinului O.T.O. – Ordo Templi Orientalis. În1913 s-a produs ruptura cu Annie Besant, conducătoarea Societăţii teosofice, cauzată deprezentarea pe care aceasta o făcea tânărului Krishnamurti ca fiind noul Me<strong>si</strong>a pe pământ.Urmarea acestei rupturi a fost crearea societăţii antroposofice.Concepţiile lui Steiner au un caracter neognostic <strong>si</strong>ncretist, înglobând într-o <strong>si</strong>ntezăoriginală vechi erezii, gnoze, mistere păgâne, cu filosofii contemporane, teorii şi metodeştiinţifice combinate cu misticism oriental. Acestea sunt câteva din temele de bază aleantroposofiei.<strong>Pr</strong>eluând din hinduism teoria universurilor reîncarnate, Steiner vorbeşte despre 7reîncarnări ale pământului la intervale de 15.120 de ani, actuala fiind a patra. El a preluat dinPseudo Dioni<strong>si</strong>e Areopagitul identic ierarhia cerească, adăugând sub categoria umană regnulanimal, respectiv astral, apoi pe cel vegetal, respectiv eteric, şi pe cel mineral, respectiv fizic.La nivelul omului întâlnim tripartiţia neo-platonică: spirit-eu, suflet (germ: Seele) şi corp,care la rândul lor se împart în trei: eul cuprinde Manas, Buddhi şi Atma, sufletul cuprindesufletul conştienţei, sufletul raţiunii şi sufletul senzaţiei, respectiv voinţă, gândire şisentiment, iar corpul cuprinde corpul astral, eteric şi fizic. Dezvoltarea culturală a omenirii s-ar produce în perioade de câte 2100 de ani, stabilite după mersul regre<strong>si</strong>v al soarelui dinpunctul echinocţiului de primăvară. Astfel, după perioadele „lemuriană” şi „atlanteană”,conform lui Steiner ar urma 7 perioade post-atlanteene legate zodiacal astfel: perioada indiană(7000 - 4900 î.d.Hr.) - guvernată de rac; perioda persană (4900 - 2800 î.d.Hr.) - gemeni;perioada egipteană (2800 - 700 î.d.Hr) - taur; perioada greco-romană (700 î.d.Hr. - 1400)berbec, perioada actuală anglo - saxonă (1400 - 3500) - peştii, urmând apoi perioadaamericană (3500 - 5600) - vărsător (<strong>si</strong>c!), culminând cu cea rusă (5600 - 7700) - capricorn .Istoria pedagogiei Waldorf începe în anul 1919 şi este legată în mod surprinzătorpentru neofitul român, de o fabrică de ţigări. Funcţionând datorită profitului scos de pe tutun,fabrica „Waldorf-Astoria” din Stuttgart aparţinea industriaşului Emil Molt, membru alsocietăţii antroposofice. Denumirea de Waldorf s-a scindat ulterior de cealaltă, permiţândsen<strong>si</strong>bilităţii publicului modern disocierea de toate implicaţiile negative ale noţiunilor legatede tutun şi de industria respectivă, nu mai puţin şi de concluziile la care s-au ajuns astăzi înstudiul cancerului. Pedagogia era destinată la început copiilor funcţionarilor şi muncitorilorfabricii. <strong>Pr</strong>ofesorii veneau din toate domeniile, dar trebuiau să fie familiarizaţi cu principiile5 Apărut în „Icoana din adânc” an 1 nr. 1, 1-30 noiembrie 1997.11