Pr. Dan Badulescu, Ortodoxie si erezie - Logos

Ortodoxie şi erezieÎNCEPUTURILE RELIGIEI ŞI MAGIEI 88Religia şi Magiile. Abel şi Cain.Definiţiile mai noi ale religiilor au în vedere anumite trăsături care pot fi aplicate unuinumăr restrâns de credinţe, crezuri şi concepţii aşa numite religioase. Aceste definiţii şicatalogări sunt rezultatul abordării ştiinţifice (religionwissenshaft) începută la sfârşitulsecolului XIX în mediile universitare occidentale.În ce ne priveşte vom căuta să tratăm această temă din perspectiva credinţei creştineortodoxe, perspectivă care diferă în puncte esenţiale de abordările ştiinţifice, sociologice,filosofice, istorice sau psihologice. Nu interesează aici nici perspectiva culturală, multrăspândită de altfel în mediile intelectuale, ci doar revelaţia creştină ortodoxă.Din multele definiţii şi accepţiuni ale noţiunii de religie vom reţine aspectul de relaţie,re-legare, re-luarea comuniunii omului cu Creatorul său. Biblia ebraică nu foloseştedesigur termenul de religie, dar avem pe acela de legământ, alianţă, (b’nai) testament, şianume legământul lui Dumnezeu cu oamenii.Omul creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, era de la început în legătură cuDumnezeu, cu creaţia şi cu semenul (Adam-Eva). Cu Dumnezeu era în relaţie de fiu (dupăasemănare 89 , dar nu după fire, fiinţă, natură, substanţă, esenţă); cu creaţia era în relaţia deîmpărat 90 , preot şi prooroc; cu semenul era de o fiinţă 91 (homoousios).Relaţia cu Dumnezeu şi cu cosmosul a fost zdruncinată din temelii în urma căderiiprotopărinţilor în păcatului strămoşesc şi alungării din rai. (Facere III, 23). Cu puţin înainte deaceastă situaţie, Adam şi Eva au trăit primul sentiment de natură religioasă al oamenilorcăzuţi din harul comuniunii cu Dumnezeu, şi anume teama: „Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol şi m-am ascuns.” (Facere III, 10). Reacţia primilor oameni în urmacălcării poruncii este exact aceea a copiilor care, rămaşi câteva momente singuri, au călcatprin neascultare porunca părinţilor au făcut o poznă, o prostie, au spart ceva, sau chiar aumâncat ce nu trebuia: „Şi femeia a văzut 92 că pomul e bun de mâncat şi că plăcut le esteochilor la vedere şi că e de dorit spre câştigarea priceperii. 93 Şi a luat din roada lui şi amâncat; şi a dat şi bărbatului său care era cu ea, şi el a mâncat… Şi au auzit glasul DomnuluiDumnezeu purtându-se prin rai, în boarea amurgului; şi de la faţa Domnului Dumnezeu s-auascuns Adam şi femeia sa printre pomii raiului.” (Facere III, 6-7)Urmează un act de necuprinsă şi mai presus de minte iubire: Dumnezeu, vine încăutarea copiilor pierduţi, întinde o mână de ajutor, dă o şansă cum se spune acum: „Şi88 Apărut în „Credinţa ortodoxă”, Anul VI, nr. 12 (70), decembrie 2002.89 Facere I, 2690 Facere I, 28: ,,… şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toatevietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!”. Este adevărat că nu se face referire explicită şi la restulcreaţiei, dar întrucât perspectiva cosmologiei biblice este geocentrică şi antropocentrică, Dumnezeu fiind prinnatură absolut diferit de creaţie, rezultă implicit că omului i s-a dat în stăpânire întreaga creaţie văzută. Lucrulacesta este foarte important de reţinut, deoarece a fost şi este în continuare contestat de ramuri ale mişcării neopăgânenew age: ecologia şi ufolatria.91 Facere II, 23-24: ,,… ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său. De aceea va lăsa omul petatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.”92 În sensul: a socotit, a chibzuit, dar numai prin faptul că a dat crezare şarpelui, fără vreo altă probă. Biblia,ediţia jubiliară 2002, nota c), p. 2593 Cuvântul katanoéo e foarte bogat în sensuri: a pricepe, a înţelege, a remarca, a-şi da seama, a observa, amedita, a reflecta, a discerne, a vedea cu claritate, a fi conştient de sine. De aici, şi marea putere de seducţie aispitei. Idem, nota d), p. 2563