Pr. Dan Badulescu, Ortodoxie si erezie - Logos

14Preot Dan Bădulescupoate fi atins astăzi. În primul rând pentru că această atitudine se adresa unei elite şipresupunea sclavia. În al doilea rând era vorba de poziţia izolată a femeilor, iar în al treilea deprezenţa unei înţelepciuni a misterelor păgâne pe care noi nu o mai posedăm. Aici se facesimţită alunecarea tipică mediului materialist-naturalist european la graniţa dintre cele douăsecole.Dacă ar fi fost un creştin adevărat, după cum susţinea, Steiner ar fi putut vedea căînţelepciunea Scripturilor întrece cu mult pe cea tulbure şi păgână a grecilor. Cât despreperioada Bizanţului, vom căuta în zadar vreo cât de mică aluzie în întreaga operă a lui Steinercare oscila între materialism, păgânism şi gnosticism de nuanţe ezoterice neo-masonice ce nuputeau conduce decât la erori.În secţiunea ce descrie antrenarea memoriei ca fiind tipică evului mediu apusean şifiind exercitată de către clerul legat de tradiţie se vădeşte ignorarea datelor privitoare lametodele şcolilor iudaice din Ierusalim şi Babilon contemporane cu învăţământul elenistic.Cercetători ca Arthur Rowe au descris clar metodele de memorizare orală ca: repetiţiacontinuă, începerea fiecărei propoziţii sau rând cu următoarea literă din alfabet, povestireaevenimentelor, folosirea predaniei în forma poetică a versurior, metode utilizate în acesteşcoli. În paranteză fie spus, Steiner se referă la o pedagogie ,,greacă” nedistingând întrespartani, atenieni şi eleno-macedoneni, o dovadă clară a unor gafe în elementare informaţii,lucruri datorate diletantismului în materie de cultură, istorie şi pedagogie a unui amatorautodidact ale cărui calificări erau şcoala tehnică, un doctorat în filosofie obţinut în condiţiineclare la Rostock şi „ochii suprasensibili ai clar-văzătorului” de sorginte spiritist-teosofică.Sistemul aberant de gândire antroposofică dă naştere unor afirmaţii ca de pildă:„Copilul îşi dezvoltă dinţii săi – şi oricât de paradoxal ar suna aceasta în zilele noastre,afirmaţia continuă: – pentru funcţia gândirii.” Simpla enunţare a acestei afirmaţii, şi nu estesingura, ne dă o idee asupra autorului şi nivelul publicului său, format în marea majoritate dindoamnele înaltei societăţi din vremea sa, preocupate din plictiseală de spiritism, magie, ghicit,ocultism, dornice de a intra în loji masonice mai mult sau mai puţin „acceptate”.În domeniul matematicilor pedagogia Waldorf porneşte la adunări şi scăderi de larezultat la ipoteză, respectiv de la sumă la termeni, de exemplu: „dacă ai 7 cât trebuie să scoţica să facă 3? în loc de: cât face 7-4?”. La înmulţire şi împărţire este recomandat să nu seîntrebe: ,,cât face 10:2? ci: cu cât trebuie împărţit 10 ca să dea 5?”. Motivaţiile acestorinversări de procese aritmetice sunt întâi de ordin moral – se combate tendinţa de acumulareegoistă (prin însumare). Se recomandă de asemenea şi predarea operaţiunilor aritmetice într-oordine deosebită, şi anume începând cu împărţirea, tot din aceeaşi cauză morală. Este fărăîndoială firesc pentru situaţia „tânărului bogat”, cel ce moşteneşte o mare avere să poată gândiîncepând de la o anumită sumă, mai mare sau mai mică. Ne întrebăm însă cum pot înţelegesau primi copii cei săraci, din România zilelor noastre, sau cei ai emigranţilor din Germaniasau Europa de vest acest mod de gândire care nu le este accesibil. Ei nu pot porni de la o„sumă”, şi nu au nimic de împărţit, pentru că nu au conştiinţa averii, a acumulării dejaexistente. Împărţirea lui „zero” este absurdă, ea nu poate face pe un copil de şcoală primară să„înţeleagă” nimic concret, nu mai vorbim şi de sensul moral.Această derulare inversă a gândirii este un punct de sprijin în concepţiile didactice alelui Rudolf Steiner. El a recomandat ca să se practice în mod constant seara înainte de culcare(retrospectiva zilei) şi chiar retrospective săptămânale, lunare, etc. Până aici un gând sănătos,Sfinţii Părinţi recomandau cercetarea atentă a cugetului şi a păcatelor în scopul cunoaşterii desine şi a metanoiei. Dar iată că la Steiner trebuie procedat cronologic în sens invers, ca şi cums-ar derula un film. Motivaţia ar fi faptul că la ieşirea sufletului din corp, prin faţa ochilor seperindă întreaga viaţă în timp de o treime din timpul real trăit în sensul recurent, de la moartela naştere. Este foarte puţin cunoscut faptul că la punerea pietrei de temelie a Goetheanumului(clădirea sediu a Şcolii libere de ştiinţă spirituală de la Dornach, Elveţia), Steiner a rostitrugăciunea „Tatăl nostru” de la sfârşit la început, procedeu tipic de magie întâlnit şi însatanism. Aceste gânduri şi altele de acelaşi fel sunt rodul iniţierilor oculte din lojile