Pr. Dan Badulescu, Ortodoxie si erezie - Logos

Preot Dan Bădulescubiologie, geologie, astronomie, fizică, etc. În această calitate, nu ne însuşim câtuşi de puţincrezul filosofic new age enunţat mai sus, ci ne delimităm hotărât şi chiar de la bun început deaceastă viziune ce în opinia noastră este contrară învăţăturii şi tradiţiei Bisericii Ortodoxe,fiind cu alte cuvinte o sumă de erezii.Sursa de inspiraţie a mişcării: Lucian BlagaIndiferent de unde provine ideea denumirii de „Eonul Dogmatic”, este clară sorginteablagiană a acestui demers cultural. Sfânta Scriptură ne porunceşte să cercetăm duhurile, şi, cuajutorul lui Dumnezeu şi al sfinţilor ce au apărat ortodoxia, vom căuta şi noi acest lucru,începând cu sursa de inspiraţie a mişcării, pentru că aşa cum va fi pomul aşa vor fi şi roadele,şi întrucât rădăcinile acestui pom ne duc la „celebra profeţie” a lui Blaga, cu ea vom şi începe.Nu vom zăbovi însă prea mult asupra ei, deoarece lesne se va vedea că aceasta nu este nici„celebră” şi nici „profeţie”, ci o biată încercare a ştiinţei şi filosofiei omeneşti găsită nebunăîn ochii lui Dumnezeu, fiind în acest sens chiar mai măruntă şi decât acea cu mult prea citată„profeţie” a lui A. Malraux şi care în treacăt fie spus nici măcar nu suna aşa cum estecunoscută: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi” ci: „Secolul XXI va fi spiritual sau nu vafi” 177 ceea ce este altceva, dacă stai şi cercetezi mai adânc lucrurile şi preiei citatul cu acribiacercetătorului onest.Lucian Blaga, fiu de preot ortodox, a mai fost certat în epocă de către cel care esterevendicat de către Pr. D. Popescu şi Pr. D. Costache a fi maestrul lor în ale teologhisirii, înlucrarea Poziţia domnului Lucian Blaga faţă de Creştinism şi Ortodoxie apărută la Sibiu înanul 1942. Este jenant faptul că nici măcar autoritatea celui socotit drept cel mai mare teologromân al sec. XX nu a fost suficientă, de vreme ce peste 60 de ani este necesară o repunere îndiscuţie, de data aceasta nu atât a lui L. Blaga însuşi cât a urmaşilor săi în duh.Mulţi ne-am mirat cum a fost cu putinţă ca fiul de preot să ajungă la o filosofiereligioasă anticreştină. Răspunsul ni-l furnizează însuşi Blaga în Hronicul şi cânteculvârstelor în descrierea ce o face părinţilor săi. Astfel despre mama sa aflăm că: ,,...suferea deo religiozitate cu adiacenţe folclorice şi superstiţioase, ce n-o îndemna spre naos şi spre altar.Chiar în graiul ei de toate zilele se amesteca, plină de aluzii, şoapte, exclamaţii şi formulearhaice, o magie de aspecte pitoreşti...” 178 (subl. ns.) Iar despre părintele Blaga: ,,Mai aflam căera un liber-cugetător, deşi preot... Îşi îndeplinea sarcinile preoţiei, pe care în cea mai mareparte le socotea emanate din credinţi deşarte, ca un conştiincios drept al pravilei, dar oricumaşa cum se putea fără de elanul unei adevărate convingeri... După alte cinci pahare nu-şi maistăpânea adâncurile temperamentale, după zece cânta sau aluneca pe povârnişul disputelor cenu mai luau sfârşit... la Bălgrad îşi încerca la jocul de cărţi o anume linie scrisă în palmă, pecare realitatea o desminţea... căci în el presimţeam tipul areligios... Remarcasem pesemne căTata nu se îndemna acasă, printre ai săi, niciodată la vreo rugăciune, necum la semnulcrucii.” 179 (subl. ns.) Amarnice relatări ale unei catastrofale lipse de vocaţie preoţească, ce nuau rămas după cum vedem fără urmări, atât în fiul său trupesc, cât şi în fiii „în duh”. Înfricoşatavertisment pentru noi, purtătorii hainei preoţeşti!La Blaga „dogma” are un cu totul alt înţeles decât în Biserică, şi chiar unul opus. Elafirmă printre altele în culegerea târzie de aforisme Din duhul eresului: „Cei care cred îndogmă îşi pierd criteriile de justă apreciere a ideilor... Oamenii se hrănesc cu dogme şidogmele cu oameni... Spiritul n-are nici un interes să prefacă o idee în dogmă. În procesul dedogmatizare a unei idei intervin totdeauna interese exterioare spiritului.” 180 „Pe de altă parte,177 Vezi mai sus nota 24.178 L. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Ed. Minerva, Bucureşti, 1997, pp. 29, 30, 33179 Ibidem, p. 34180 Cf. Gh. Vlăduţescu ,,Ideaţie dogmatică, Intelect, Raţiune” în Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie. Culegerede studii, notă subsol, p. 6190