Pr. Dan Badulescu, Ortodoxie si erezie - Logos

Ortodoxie şi ereziecă aceasta s-a petrecut la Glastonbury - locul tradiţional al Sfântului Graal - potirul ce simbolizeazănew age-ul.”e) Alte situaţii.Mişcarea de new age s-a impus în faţa adepţilor săi cei mai interesaţi cu un nou stil deviaţă. Stilul de viaţă new age este condus de mai mulţi factori, dintre care cei mai răspândiţisunt vegetarianismul şi naturismul. În istoria civilizaţiei creştine a vestului, traumatizat defelurite proteste religioase, întâlnim pentru prima dată o atitudine vegetariană în anul 1809 laun grup religios autointitulat Bible Christian Church din Anglia, nerecunoscut de statulenglez. Aceştia au adoptat regimul vegetarian din considerente spirituale şi nu din simplemotive de sănătate. Bineînţeles, stilul vegetarian este deja cunoscut în istorie ca fiind propriucredinţelor asiatice, de unde se presupune a fi fost inspirat. Medicina ayur-vedică recomandăvegetarianismul, de asemenea macrobiotica, propovăduieşte acelaşi lucru, în diferite stadii decurăţire interioară şi exterioară, în diferite boli sau pentru rezolvarea diferitelor probleme. ÎnOccident există multe mişcări de grup ale vegetarienilor 77 care, pe lângă faptul că fac opropagandă specifică a dietei culinare pe diferite stadii, se dedau chiar şi la violente protesteilegale, ca de exemplu atacarea armată a abatoarelor sau a fabricilor de mezeluri, eliberareaanimalelor din crescătorii, etc.Dintotdeauna vegetarianismul a avut la bază anumite filosofii de viaţă. În India maiales atât hinduiştii cât şi budiştii nu mâncau carnea animalelor datorită credinţei înposibilitatea reîncarnării oamenilor şi în aceste forme inferioare de viaţă, a respectăriiprincipiului non-violenţei ahimsa, şi a recunoaşterii sfinţeniei vieţii.În sens modern vegetarianismul s-a impus conştiinţei publice în sec. XIX, mai exactîn 1847 când organizaţia britanică nonreligioasă The Vegetarian Society a popularizattermenul de vegetarian. În 1908 s-a fondat The International Vegetarian Union, uniunea carecuprinde toate societăţile vegetariene din toată lumea într-o serie de congrese şi funcţioneazăîncă pe post de organizaţie nonprofit.În cadrul new age există o serie întreagă de propagatori ai modului de hrănirevegetarian. Dintre aceştia ne-am oprit la exemplul Annei Wigmore (1909-1994), o pionierăpentru o nouă concepţie de sănătate şi fondatoare a institutului Hippocrates Health Institutedin Boston, S.U.A.. „Filosofia” ei continuă pe urmele hinduismului şi ale teosofiei să susţinăcă alimentaţia cu carne duce la egoism şi materialism, în vreme ce evoluţia spirituală egarantată de aşa-numita „hrană vie”, adică vegetale crude.Tot din hinduism este preluată şi ideea new agerilor că animalele sunt prietenii noştri,ba chiar fraţii noştri, care împart cu noi darul vieţii, şi de aceea tebuiesc tratate bine. Iată înacest sens câteva aserţiuni new age:- Un motiv pentru vegetarianism este mila de animale.- Un altul este acela că această dietă favorizează evoluţia spirituală.- Un al treilea este că putem hrăni mai multe guri dacă trăim vegetarian;- Din punctul de vedere al sănătăţii vegetarianismul e net superior;- Porunca de a nu ucide cuprinde bineînţeles toate fiinţele vii;- De obicei oamenii care meditează îndelung au trecut spontan la vegetarianism.În faţa acestor aserţiuni să vedem ce ne spune despre alimentaţie Sfânta Scriptură. LaFacere I, 26, cu privire la relaţia omului cu animalele stă scris: ,,Să facem om după chipul şiasemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice,toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”. Cât despre hrană se spune maideparte la versetul 29: ,,Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământuluişi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră.” Până aici ne apar claratât poziţia superioară a omului relativ la animale, ca şi la tot restul creaţiei văzute. Într-77 Există şi noţiunea de vegan = strict vegetarian.51