12.07.2015 Views

2. - Academia de la Llingua Asturiana

2. - Academia de la Llingua Asturiana

2. - Academia de la Llingua Asturiana

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ares espinoses.CABRALLOCHA: 2001. f. Pexe <strong>de</strong> <strong>la</strong> familia <strong>de</strong> los escorpénidos,<strong>de</strong> tiesta voluminosa, cuerpu curtiu y fuerte, güeyos gran<strong>de</strong>sy allugaos no cimero <strong>la</strong> tiesta. A esta especie pertenez tamiénel tiilosu. Con <strong>de</strong> collor roxu intensu y d'aletes espinoses.CABILOi.JES: m. pl. Nome dau a los dos mllos xiratorios ddha<strong>la</strong>dor o maquinil<strong>la</strong>.CABU: m. Cualisquier cuerda que sirva pa marrar daqué.Xeneraimente Ilámase asina a toa cuerda que tenga un gordor<strong>de</strong> más <strong>de</strong> tres cms., apros. /Punta <strong>de</strong> tierra qu'entra na mar./ Estremu, final <strong>de</strong>l apareyu.CACEA: f. Anzuelu disimuláu ente pelos <strong>de</strong>l maku, usáu comurec<strong>la</strong>mu y engafiu na pesca <strong>de</strong>l bonito y n'otros artes.Anguaflu'n cuenta <strong>de</strong> pelos <strong>de</strong> panoya úsase plásticu <strong>de</strong> vivosCÜÜÜRS asemeyíüido ~hipi~r~~e~O r nirlninni -r------ / A~tu <strong>de</strong> pescararrastrando l'apareyu <strong>de</strong>n<strong>de</strong> una embafcación pe<strong>la</strong> popacuandu se ca<strong>la</strong> con llinies o a cafia.CACHONES: m. pl. Foles pelligroses pa <strong>la</strong> pesca po<strong>la</strong> mord'aportar con piutu'n forma d'espluma.CALAMENTU: m. Aperios pa pescar, apareyos. Phda <strong>de</strong>ca<strong>la</strong>mentos, gananckz'n xuramentos.CAWWDARIAR: verb. Nortiar, andar pe<strong>la</strong> mar ensin rumbu.CALAR: verb. Faena <strong>de</strong> pescar. Actu pol que'l pescador prebasuerte. / Albidrar les intenciones d'otru.CALASE: verb. Propasase, tomase más confiances <strong>de</strong> lespermitíes.CALDERÓN: zool. m. Mamíferu cetaceu <strong>de</strong> <strong>la</strong> familia <strong>de</strong> lestolifies, co<strong>la</strong> frente salida pa fuera, gran<strong>de</strong>, d'aletes escapu<strong>la</strong>resiiargues y estrenches. Prietu y <strong>de</strong> 5 a 8 mts. <strong>de</strong> l<strong>la</strong>rgor. Yemui temíu na pesca pol estropiciu que fai nes re<strong>de</strong>s y nosmansíos <strong>de</strong> sardines, chicharros, bocartes, etc.. .CAL~N: m. Trozu <strong>de</strong> cuerda que xune <strong>la</strong> nasa a <strong>la</strong> cuerdaprincipal, <strong>de</strong> más gordor.CALÓN: m. Charcuzón, charpazu, zampuxada. Aplicase tantoa presones comu a animales.CALUMEN: m. Caláu, fondura <strong>de</strong> l'agua.CALA: f. Sitiu on<strong>de</strong> se pesca. / Aición <strong>de</strong> l<strong>la</strong>rgar I'apareyu.CALAMAR: 2001. m. Moluscu cefalópodu <strong>de</strong> cuerpu al<strong>la</strong>rgáu,can<strong>de</strong> y fináu'n punta. Tien ochu brazos curtios y dos enformamás l<strong>la</strong>rgos, con chupones; una cáscara dientruy una bolsinacon un líquidu prietu que chirlota cuandu s'alcuentra'npelligm. / Mafañu.CALLU: (ser un-): lloc. alv. Aplícase a les películes males. /Tostón.CAMARÓN: zool. m. Crustaceu comestible. Cámbam.CANÍA: zool. f. Especie <strong>de</strong> pequefiu tiburón <strong>de</strong> collor ver<strong>de</strong>azu<strong>la</strong>o. Suel atopase llone <strong>de</strong> <strong>la</strong> costa, anque <strong>de</strong>lles veces se

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!