12.07.2015 Views

2. - Academia de la Llingua Asturiana

2. - Academia de la Llingua Asturiana

2. - Academia de la Llingua Asturiana

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

lo quier abarcar.barcación a motor cuandu va avante. Este<strong>la</strong>.RASGU: m. Arte <strong>de</strong> pesca formáu por una re<strong>de</strong> <strong>de</strong> mal<strong>la</strong>gran<strong>de</strong>, on<strong>de</strong> queda'l pexe atrapáu y muere, atrayendo asinaal mariscu. Con esti arte péccase tanto pexes comu mariscu:l<strong>la</strong>ngosta, bugre, centollos, etc.PAYA: zwl. f. Pexe <strong>de</strong> forma <strong>de</strong> dissu, achapláu y con unal<strong>la</strong>rga co<strong>la</strong>. Nes agües asturíanes puen contase más d'unadocena d'especies diferentes.REBLINCAR: verb. Saltar el pescáu fuera I'agua.REFALFIAR: verb. Tener bayura d'una cosa y nun aprecialo.REFUGAYA: f. Rumia. La cría <strong>de</strong>l pescáu. / Cosa ruina.REFLUXU: m. Movimientu <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> <strong>la</strong> marea.REGAÑA: f. Sucu ente les iíalgues. / Culu, culera. / Ape<strong>la</strong>tivucaridosu: ¿Va algo , regaña?.RFSTiNGA (en-): mou alv. En filera. / En llinia reuta.RIBACI~N: f. Bayura <strong>de</strong> pexes cerca <strong>de</strong> <strong>la</strong> costa. Por tantomuncha pesca y baxa <strong>de</strong> los precios, colo que nun trai cuentaal pescador surdir a <strong>la</strong> mar. / Afluencia pergran<strong>de</strong> d'ocle opescáu a les p<strong>la</strong>yes.RIÑCh: zool. m. Pexe asemeyáu a <strong>la</strong> patarroxa, pero <strong>de</strong> pintesamarronaes y más pequefies. (v. PATARROXA)RI~~N: m. Especie d'anc<strong>la</strong> <strong>de</strong> cuatru brazos usada pa fondiar.RODABALLU: zool. m. Pexe p<strong>la</strong>nu <strong>de</strong>-colior escuru, ver<strong>de</strong> opardu-manellu, <strong>de</strong> güeyos gran<strong>de</strong>s y col cuerpu enllenumanches.ROMNME ni! Eccollu on<strong>de</strong> ruempen les foles.RONCHA (a lo-): alv. A lo foho, a lo zorro.REMoLÓN: m. Vagu, el que fai les coses a <strong>de</strong>sgana. / Presonaa <strong>la</strong> qu'hai w'afa<strong>la</strong>r pa que trabaye.REMU: m. Instrumentu <strong>de</strong> ma<strong>de</strong>ra, formáu por un palutermináu nuna pa<strong>la</strong> que s'utiliza pa impulsar <strong>la</strong> embarcación.RONCHEL: m. Roqueru, pedreru baxo l'agua. Llugar <strong>de</strong> <strong>la</strong> maron<strong>de</strong> nun se pue l<strong>la</strong>rgar l'apareyu <strong>de</strong> re<strong>de</strong> por ser <strong>de</strong> fondumcosu.ROQUERU: m. Pedreru, llugar on<strong>de</strong> hai bayura <strong>de</strong> roques.REPLA: f. Cosa l<strong>la</strong>ndia. / Dizse <strong>de</strong>l pescáu achapláu pol sopropiu pesu al <strong>de</strong>xalu nes caxonaes <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>la</strong>ncha durantemunchu tiempu. Por nun estibalu quedó fechu rep<strong>la</strong>.REPOMPU: m. Les foles que sur<strong>de</strong>n <strong>de</strong> <strong>la</strong> popa d'una em-RUBIEL: zool. m. Pexe <strong>de</strong> collor rosáu o arroxáu, asemeyáuai besugu.RULA: f. Edificiu on<strong>de</strong> se fai <strong>la</strong> venta'l pescáu mediante puyes.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!