Descarca (pdf) - Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, Sectia ...

108
Neurochirurgie
Parenchimul cerebral îşi poate şi el modifi ca volumul, dar în termen mai
lung, fi e prin multiplicare celulară în timpul dezvoltării creierului, fi e
prin distrucție celulară, indiferent de mecanismul care o produce.
Sistemul lichidian se compune din LCS şi lichidul extracelular.
Aceste două componente sunt în interdependenţă de o parte şi de alta a
peretelui ependimar şi a spaţiilor perivasculare.
În context, hidrocefalia se defi neşte ca totalitatea tulburărilor
hidrodinamice ale lichidului cerebrospinal care duce la creşterea
volumului lichidian din cutia intracraniană.
Există situaţii în care volumul lichidului creşte anormal, cum
este cazul atrofi ilor cerebrale şi porencefaliilor focale; în aceste cazuri
LCS umple în mod pasiv golul produs de distrugerea parenchimului
cerebral. Aceste situaţii nu sunt consecinţa unei tulburări a dinamicii
LCS şi nu conturează entităţi patologice care fac parte din hidrocefalie.
Defi niţia actuală a hidrocefaliei implică dilataţia uneia sau mai
multor părţi ale sistemului ventricular datorată unei acumulări anormale
a LCS.
Incidența acestei afecţiuni în populaţia generală este de 1-1,5%,
iar pentru hidrocefaliile congenitale este de 0,2-3,5/1000 naşteri.
FIZIOPATOLOGIE
Hidrocefalia este rezultatul a trei mecanisme:
hiperproducţia de LCS,
instalarea unei rezistente în calea curgerii LCS şi
apariţia unui defi cit de resorbţie al LCS prin creşterea
presiunii venoase.
Consecinţa acestor mecanisme este creşterea presiunii LCS
în vederea menţinerii echilibrului între debitul de secreţie şi debitul
de resorbţie. Dilataţia ventriculară nu este rezultatul inegalităţii între
secreţie şi resorbţie, ci este secundară creşterii presiunii hidrostatice a
LCS.
Mecanismele ce determină dilatarea sistemului ventricular în
amonte de obstacolul afl at în calea circulaţiei LCS sunt numeroase şi ele
intervin în diferite momente de evoluţie a bolii. Dilataţia ventriculară este
rezultatul unei compresiuni a sectorului vascular sau a unei modifi cări a
repartiţiei LCS şi a lichidului extracelular în interiorul craniului.
Într-un interval mai lung, sub efectul compresiunii, parenchimul
cerebral suferă distrucții celulare şi concură la dilataţia ventriculilor. La
copil, exercitarea unei presiuni anormale asupra suturilor craniului încă
neosifi cate, determină secundar o creştere a volumului cranian.
ETIOPATOGENIE
HDROCEFALIA COPILULUI prezintă două cauze principale: